Societatea de Geografie din România-Filiala Vrancea a organizat sâmbătă conferinţa cu tema „Fenomenele climatice extreme – o provocare a lumii contemporane”. Invitata specială a geografilor vrânceni a fost Elena Mateescu, directorul Administraţiei Naţionale de Meteorologie, care a făcut o incursiune atât în trecutul meteorologic al ţării noastre, care s-a confruntat în ultimii ani cu fenomene climatice deosebite, dar a prezentat şi o prognoză pe termen mai lung, până în 2050, sau chiar 2100, când se preconizează România se va confrunta cu fenomenul de deşertificare.

Astfel, pe fondul schimbărilor climatice, după scenariul creşterii temperaturilor generate de gazele cu efect de seră, prognozele indică o intensificare a valurilor de căldură sau cu creşterea numărului de nopţi tropicale. “Vom avea veri mai călduroase, prin creşterea temperaturilor aerului cu 2,5-3 grade Celsius, prin creşterea numărului de zile caniculare şi nopţi tropicale. Totodată, vor fi veri mai secetoase, cu scăderi de precipitaţii în medie cu 10-20% şi implicit accentuarea deficitului de apă din sol în perioade cu cerinţe maxime faţă de apa culturilor agricole, respectiv lunile iunie – august. De asemenea, vor fi perioade cu precipitaţii abundente pe secvenţe scurte de timp, generatoare de inundaţii rapide, pe fondul creşterii intensităţi precipitaţiilor şi a frecvenţei episoadelor cu ploi zilnice peste 20 l /mp”, a spus şefa meteorologilor din România.

Elena Mateescu a mai precizat că fenomene de genul tornadelor, cum a fost în 2017, în vestul ţării, fenomen soldat cu morţi şi pagube materiale, vor mai avea loc, iar populaţia trebuie să se informeze din timp. “Aceste fenomene la scară locală şi aceste circulaţii rapide sunt din ce în ce mai frecvente în România şi nu excludem că vom avea şi în viitor astfel de fenomene. Sunt fenomene tip nowcasting, cu anticipaţie de la 3 la 6 ore. Predictibilitatea pe sistemul radar o poţi vedea cu 15-20 minute înainte în condiţiile în care circulaţia aerului este una foarte rapidă”, a mai precizat Elena Mateescu.

Societatea de Geografie din România-Filiala Vrancea a organizat sâmbătă conferinţa cu tema „Fenomenele climatice extreme – o provocare a lumii contemporane”. Invitata specială a geografilor vrânceni a fost Elena Mateescu, directorul Administraţiei Naţionale de Meteorologie, care a făcut o incursiune atât în trecutul meteorologic al ţării noastre, care s-a confruntat în ultimii ani cu fenomene climatice deosebite, dar a prezentat şi o prognoză pe termen mai lung, până în 2050, sau chiar 2100, când se preconizează România se va confrunta cu fenomenul de deşertificare.

Astfel, pe fondul schimbărilor climatice, după scenariul creşterii temperaturilor generate de gazele cu efect de seră, prognozele indică o intensificare a valurilor de căldură sau cu creşterea numărului de nopţi tropicale. “Vom avea veri mai călduroase, prin creşterea temperaturilor aerului cu 2,5-3 grade Celsius, prin creşterea numărului de zile caniculare şi nopţi tropicale. Totodată, vor fi veri mai secetoase, cu scăderi de precipitaţii în medie cu 10-20% şi implicit accentuarea deficitului de apă din sol în perioade cu cerinţe maxime faţă de apa culturilor agricole, respectiv lunile iunie – august. De asemenea, vor fi perioade cu precipitaţii abundente pe secvenţe scurte de timp, generatoare de inundaţii rapide, pe fondul creşterii intensităţi precipitaţiilor şi a frecvenţei episoadelor cu ploi zilnice peste 20 l /mp”, a spus şefa meteorologilor din România.

Elena Mateescu a mai precizat că fenomene de genul tornadelor, cum a fost în 2017, în vestul ţării, fenomen soldat cu morţi şi pagube materiale, vor mai avea loc, iar populaţia trebuie să se informeze din timp. “Aceste fenomene la scară locală şi aceste circulaţii rapide sunt din ce în ce mai frecvente în România şi nu excludem că vom avea şi în viitor astfel de fenomene. Sunt fenomene tip nowcasting, cu anticipaţie de la 3 la 6 ore. Predictibilitatea pe sistemul radar o poţi vedea cu 15-20 minute înainte în condiţiile în care circulaţia aerului este una foarte rapidă”, a mai precizat Elena Mateescu.