vineri, aprilie 26, 2024
AcasăFocsaniFostul cinematograf ”Unirea” din Focșani ar putea primi numele cineastului Alecu Croitoru

Fostul cinematograf ”Unirea” din Focșani ar putea primi numele cineastului Alecu Croitoru

Primăria Focșani a preluat în administrare două imobile ce aparțineau Regiei Naționale de Film RADEF: fostul cinematograf ”Unirea” și fosta Grădină de Vară din Parcul Bălcescu. Dacă în imobilul fostului cinematograf s-au mai desfășurat activități de divertisment și de alimentație publică (fiind, într-o oarecare măsură, întreținut), Grădina de Vară este într-o stare avansată de degradare. Primăria și-a luat angajamentul de a reabilita cele două imobile și de a le reintroduce în circuitul public. Este prematur să se stabilească, acum, și destinația acestora, după reabilitare. O idee a venit din partea Asociației Județene a Cineaștilor Focșăneni, înființată de regretatul cineast Constantin Balaci. Activitatea asociației este continuată de urmașii acestuia, care propun ca fostul cinematograf să primească numele unui mare cineast vrâncean: Alecu Gheorghe Croitoru.
”Considerat unul dintre cei mai reprezentativi regizori ai cinematografiei româneşti, dar şi prodecan, profesor emerit şi scenarist, vrânceanul Alecu Gheorghe Croitoru a regizat filme precum „Viaţa, ca o poveste” (1987),„Anotimpul mireselor” (1970) sau „Am o idee” (1981). Activitatea sa a fost recompensată cu mai multe premii și distincții între care: Premiul pentru cel mai bun film artistic de scurtmetraj la Festivalul Internațional al Filmului de la Spindleruv Mlyn – Cehoslovacia, 1969; „Premiul CIDALC pentru cel mai bun film de folclor” și medalia „Casa de Portugal” la Festivalul Filmului Muzical și de Dans de la Menton, 1971; Diploma de Onoare pentru calități artistice la Festivalul Internațional al Filmelor Premiate, Vienala, 1973; Premiul special al Juriului la Festivalul Internațional al Filmului – Sibiu, 1993. Alecu G. Croitoru a mai primit peste 17 premii naționale și internaționale.
Semnează regia versiunii românești la Lupul mărilor și Căutătorii de aur și scenariile versiunii românești la Răzbunarea și Chemarea aurului, lungmetraje după romanele lui Jack London, realizate în coproducție cu TELE MUNCHEN. Membru în juriile internaționale de film de la Bruxelles și Versailles, București, Novisad. Interpretează roluri de coloratură în filmele artistice de lungmetraj: Aproape de Soare, Păcală, Secretul lui Bachus, Secretul lui Memesis, Sosesc păsările călătoare, Găoacea, Păcală se întoarce.
Debutează în volumul Doisprezece prozatori cu prozele Primăvară târzie și De dragoste – Ed. Dacia, 1988. În 1998 apare volumul de poezie De dragoste (Poémes d`amour), Ediție bilingvă la Ed. Eminescu, tradus ulterior în 4 limbi.
Filmografie:
• Merii sălbatici (1964)
• Vîrstele omului (1969)
• Der Seewolf (1971)
• Răzbunarea (1972) – coproducție româno-germană, coregizor cu Wolfgang Staudte
• Păcală (1974)
• Al treilea salt mortal (1980)
• Am o idee (1981)
• Miezul fierbinte al pâinii (1983)
• Secretul lui Bachus (1984)
• Căutătorii de aur (1986)
• Viața, ca o poveste (1987)
• Secretul lui Nemesis (1987)
• Neamul Șoimăreștilor (1965) – regizor secund
• Vârstele omului (1968)
• Anotimpul mireselor (documentar, 1970)
• Der Seewolf sau Lupul mărilor (cu Wolfgang Staudte și Sergiu Nicolaescu, 1971)
• Răzbunarea (cu Wolfgang Staudte, 1972)
• Al treilea salt mortal (1980)
• Am o idee (1981)
• Miezul fierbinte al pâinii (1983)
• Căutătorii de aur (cu Sergiu Nicolaescu, 1986)
• Viața, ca o poveste (cu Costache Ciubotaru, 1987)”. (sursa: Asociație Județeană a Cineaștilor Focșăneni)

ARTICOLE SIMILARE
spot_img
- Advertisment -
- Advertisment -

Cele mai citite

Fostul cinematograf ”Unirea” din Focșani ar putea primi numele cineastului Alecu Croitoru

Primăria Focșani a preluat în administrare două imobile ce aparțineau Regiei Naționale de Film RADEF: fostul cinematograf ”Unirea” și fosta Grădină de Vară din Parcul Bălcescu. Dacă în imobilul fostului cinematograf s-au mai desfășurat activități de divertisment și de alimentație publică (fiind, într-o oarecare măsură, întreținut), Grădina de Vară este într-o stare avansată de degradare. Primăria și-a luat angajamentul de a reabilita cele două imobile și de a le reintroduce în circuitul public. Este prematur să se stabilească, acum, și destinația acestora, după reabilitare. O idee a venit din partea Asociației Județene a Cineaștilor Focșăneni, înființată de regretatul cineast Constantin Balaci. Activitatea asociației este continuată de urmașii acestuia, care propun ca fostul cinematograf să primească numele unui mare cineast vrâncean: Alecu Gheorghe Croitoru.
”Considerat unul dintre cei mai reprezentativi regizori ai cinematografiei româneşti, dar şi prodecan, profesor emerit şi scenarist, vrânceanul Alecu Gheorghe Croitoru a regizat filme precum „Viaţa, ca o poveste” (1987),„Anotimpul mireselor” (1970) sau „Am o idee” (1981). Activitatea sa a fost recompensată cu mai multe premii și distincții între care: Premiul pentru cel mai bun film artistic de scurtmetraj la Festivalul Internațional al Filmului de la Spindleruv Mlyn – Cehoslovacia, 1969; „Premiul CIDALC pentru cel mai bun film de folclor” și medalia „Casa de Portugal” la Festivalul Filmului Muzical și de Dans de la Menton, 1971; Diploma de Onoare pentru calități artistice la Festivalul Internațional al Filmelor Premiate, Vienala, 1973; Premiul special al Juriului la Festivalul Internațional al Filmului – Sibiu, 1993. Alecu G. Croitoru a mai primit peste 17 premii naționale și internaționale.
Semnează regia versiunii românești la Lupul mărilor și Căutătorii de aur și scenariile versiunii românești la Răzbunarea și Chemarea aurului, lungmetraje după romanele lui Jack London, realizate în coproducție cu TELE MUNCHEN. Membru în juriile internaționale de film de la Bruxelles și Versailles, București, Novisad. Interpretează roluri de coloratură în filmele artistice de lungmetraj: Aproape de Soare, Păcală, Secretul lui Bachus, Secretul lui Memesis, Sosesc păsările călătoare, Găoacea, Păcală se întoarce.
Debutează în volumul Doisprezece prozatori cu prozele Primăvară târzie și De dragoste – Ed. Dacia, 1988. În 1998 apare volumul de poezie De dragoste (Poémes d`amour), Ediție bilingvă la Ed. Eminescu, tradus ulterior în 4 limbi.
Filmografie:
• Merii sălbatici (1964)
• Vîrstele omului (1969)
• Der Seewolf (1971)
• Răzbunarea (1972) – coproducție româno-germană, coregizor cu Wolfgang Staudte
• Păcală (1974)
• Al treilea salt mortal (1980)
• Am o idee (1981)
• Miezul fierbinte al pâinii (1983)
• Secretul lui Bachus (1984)
• Căutătorii de aur (1986)
• Viața, ca o poveste (1987)
• Secretul lui Nemesis (1987)
• Neamul Șoimăreștilor (1965) – regizor secund
• Vârstele omului (1968)
• Anotimpul mireselor (documentar, 1970)
• Der Seewolf sau Lupul mărilor (cu Wolfgang Staudte și Sergiu Nicolaescu, 1971)
• Răzbunarea (cu Wolfgang Staudte, 1972)
• Al treilea salt mortal (1980)
• Am o idee (1981)
• Miezul fierbinte al pâinii (1983)
• Căutătorii de aur (cu Sergiu Nicolaescu, 1986)
• Viața, ca o poveste (cu Costache Ciubotaru, 1987)”. (sursa: Asociație Județeană a Cineaștilor Focșăneni)
ARTICOLE SIMILARE
- Advertisment -

Cele mai citite

Abonare Vrancea24.ro OK Mai Tarziu