Ce draq atatea discutii?

Follow the money! Sa vada fiscul cine a primit dividende si ce a facut cu ele. Nu au cum sa nu stie, firma a trebuit sa retina si sa plateasca impozitul pe dividend. Sa vada daca nu cumva a fost doar tranzit prin contul respectiv, daca nu cumva UBO era altcineva (by the way, intelegem acum si de ce de propunerea mea de full disclosure cu privire la UBO – beneficiarul final, nu prea vrea nimeni sa vorbeasca serios). Sa vada si daca cei care au votat in AGA sunt mereu aceiasi si daca nu sa investigheze cum s-au transferat actiunile (transferul era impozabil, cineva trebuia sa plateasca impozit). Banii vorbesc. Restul pe acest subiect este doar zgomot, nu ajuta pe nimeni.

Adresez o intrebare publica ANAF: a fost vreodata luat in calcul ca factor de risc la analizele de risc pe care le faceti (alea in urma carora v-ati dus la Rise) faptul ca o societate are actiunile la purtator? Cum aplicati acolo regulile de transfer pricing? Cum impozitati transferul acestor actiuni? V-a interesat vreodata acest subiect???

ps1. Lucrez de 22 de ani in consultanta de business, prima jumatate in multinationale, a doua in firma mea de avocatura. Nu am avut niciodata vreun client si nici nu am intalnit in tranzactiile in care am lucrat firme cu actiuni la purtator… Stiam de ele doar din teorie.
ps2. Nu inteleg cum statul admite furnizori cu actiuni la purtator, nu inteleg cum nimeni pana acum nu s-a gandit ce scut ofera anonimitatea cvasitotala a actiunilor la purtator pentru conruptie/conflicte de interese.
ps3. Nu inteleg cum a fost posibil ca actiunile la purtator sa mai poata exista in conditiile in care este evident ca ele pot fi usor folosite pentru a te ascunde de plata impozitelor atunci cand, de exemplu, cineva vinde actiunile.
ps4. Celor care o sa imi spuna ca actiunile la purtator sunt bune, ca sunt oameni de afaceri care vor sa fie discreti le spun asa: exista solutie si pentru asta, englezii ii zic „trustee”. Publicul nu stie cine sunt actionarii, dara daca autoritatile (fiscale, judiciare, spalarea banilor, etc) au motive sa vrea sa stie, trustee-ul trebuie sa spuna cine este UBO. Altfel, avem un scut oferit de lege nu numai pentru evaziune, coruptie, dar chiar si pentru finantarea terorismului – iar asta este inacceptabil!”

Ce draq atatea discutii?

Follow the money! Sa vada fiscul cine a primit dividende si ce a facut cu ele. Nu au cum sa nu stie, firma a trebuit sa retina si sa plateasca impozitul pe dividend. Sa vada daca nu cumva a fost doar tranzit prin contul respectiv, daca nu cumva UBO era altcineva (by the way, intelegem acum si de ce de propunerea mea de full disclosure cu privire la UBO – beneficiarul final, nu prea vrea nimeni sa vorbeasca serios). Sa vada si daca cei care au votat in AGA sunt mereu aceiasi si daca nu sa investigheze cum s-au transferat actiunile (transferul era impozabil, cineva trebuia sa plateasca impozit). Banii vorbesc. Restul pe acest subiect este doar zgomot, nu ajuta pe nimeni.

Adresez o intrebare publica ANAF: a fost vreodata luat in calcul ca factor de risc la analizele de risc pe care le faceti (alea in urma carora v-ati dus la Rise) faptul ca o societate are actiunile la purtator? Cum aplicati acolo regulile de transfer pricing? Cum impozitati transferul acestor actiuni? V-a interesat vreodata acest subiect???

ps1. Lucrez de 22 de ani in consultanta de business, prima jumatate in multinationale, a doua in firma mea de avocatura. Nu am avut niciodata vreun client si nici nu am intalnit in tranzactiile in care am lucrat firme cu actiuni la purtator… Stiam de ele doar din teorie.
ps2. Nu inteleg cum statul admite furnizori cu actiuni la purtator, nu inteleg cum nimeni pana acum nu s-a gandit ce scut ofera anonimitatea cvasitotala a actiunilor la purtator pentru conruptie/conflicte de interese.
ps3. Nu inteleg cum a fost posibil ca actiunile la purtator sa mai poata exista in conditiile in care este evident ca ele pot fi usor folosite pentru a te ascunde de plata impozitelor atunci cand, de exemplu, cineva vinde actiunile.
ps4. Celor care o sa imi spuna ca actiunile la purtator sunt bune, ca sunt oameni de afaceri care vor sa fie discreti le spun asa: exista solutie si pentru asta, englezii ii zic „trustee”. Publicul nu stie cine sunt actionarii, dara daca autoritatile (fiscale, judiciare, spalarea banilor, etc) au motive sa vrea sa stie, trustee-ul trebuie sa spuna cine este UBO. Altfel, avem un scut oferit de lege nu numai pentru evaziune, coruptie, dar chiar si pentru finantarea terorismului – iar asta este inacceptabil!”