Constatând că Guvernul îşi menţine intenţia de creştere a salariilor de bază cu doar 15% şi refuză onorarea obligaţiei legale de a negocia, Federaţia „Solidaritatea Sanitară” continuă programul de proteste aşa cum a fost anunţat. Deşi Guvernul prezintă această măsură drept o creştere salarială, ea nu reprezintă o creştere a puterii de cumpărare a veniturilor salariale ale angajaţilor din sănătate. Este doar o acoperire parţială a inflaţiei, departe de nivelul acesteia din ultimii ani. A discuta despre o creştere salarială înseamnă a discuta despre creşterea puterii de cumpărare. Orice altă formă de „creştere” salarială care nu îndeplineşte această condiţie menţine status-quo-ul scăderilor veniturilor salariale. Acesta este principalul motiv pentru care protestele Federaţiei „Solidaritatea Sanitară” nu se opresc, continuând joi, 22 februarie 2024, cu participarea a 300 de membri, după următorul program:
– pichetarea Ministerului Sănătăţii în intervalul orar 12.00 – 13.30;
– pichetarea Ministerului Muncii în intervalul orar 13.30 – 15.00.
Pichetările din faţa celor două ministere sunt ultimele acţiuni de protest pe care le desfăşurăm în stradă cu un număr redus de persoane. Ele vor fi continuate de „protestul din pauza de masă” (o repetiţie pentru greva generală) ce se va desfăşura în data de 29.02.2024 şi ultimul protest în stradă dinaintea grevei generale, respectiv mitingul naţional al angajaţilor din sănătate, care va fi desfăşurat în Piaţa Victorie de Ziua naţională a personalului medical (luni, 11 martie).
Realitatea evoluţiei veniturilor salariale ale angajaţilor din sănătate este demonstrată de datele statistice oficiale, care arată că inflaţia în perioada 1 ianuarie 2022 – 1 ianuarie 2024 este de 23,59%. Dacă din valoarea inflaţiei scădem majorările salariale nominale medii din această perioadă, care au fost (în ultimii doi ani, incluzând 1 ianuarie 2024) de 6,25% devine evident faptul că doar în ultimii doi ani puterea de cumpărare a veniturilor salariale medii (veniturile salariale reale) ale angajaţilor din sănătate a scăzut cu 17,34%. O creştere cu 15% doar a salariilor de bază în următoarele luni înseamnă o creştere cu cel mult 10% a veniturilor salariale.
În consecinţă, la momentul final al creşterilor salariale angajaţii din sănătate vor avea o scădere salariilor reale (a puterii de cumpărare a veniturilor salariale) cu cel puţin 7,34% raportat la inflaţia de până acum. Acestei scăderi i se va adăuga evoluţia inflaţiei din perioada următoare (4,7% până la sfârşitul anului 2024 pe prognoza BNR), care va determina la nivelul anului 2024 o scădere a veniturilor salariale reale de 12,4%. Aceste calcule simple şi uşor de efectuat de fiecare persoană indică o realitate tristă, pe care angajaţii din sănătate o resimt deja: Guvernul propune o creştere nominală a salariilor de bază al cărei efect este ratarea de departe a indexării veniturilor salariale şi sărăcirea angajaţilor din sănătate. Calculele demonstrează că indexarea veniturilor salariale cu rata inflaţiei necesită o creştere suplimentară a veniturilor medii salariale (a anvelopei salariale) cu 22,4% (sau o creştere cu cca. 25% pentru întregul an 2024). Abia ceea ce depăşeşte acest nivel ar reprezenta o creştere a veniturilor salariale reale. Doar prin intermediul unei creşteri salariale poate fi asigurată recompensarea echitabilă pentru toţi angajaţii, inclusiv pentru profesioniştii care participă la asigurarea permanenţei serviciilor medicale (în mod direct sau prin contribuţia la funcţionarea unităţilor). (comunicat de presă / revendicările AICI)
