joi, mai 2, 2024
AcasăStiri InterneDuminica Floriilor

Duminica Floriilor

Astăzi este Sărbătoarea Intrării în Ierusalim a Mântuitorului, cunoscută în popor sub denumirea de Florii. Este un eveniment care se petrece cu o săptămână înainte de Patimile Sale. Luni începe Săptămâna Patimilor iar în biserici se săvârșesc, în fiecare seară, Deniile. Domnul a intrat în Ierusalim călare pe un mânz de asin. A intrat smerit, arătându-le celor de față că nu este o persoană care a venit să stăpânească această lume. A intrat cu seninătate, nu cuprins de neliniști. Această intrare este drumul spre moartea de bunăvoie. Chiar dacă moartea Sa a fost hotărâtă de conducătorii cărturarilor și fariseilor, Sfântul Ioan Evanghelistul vorbește de ea ca fiind o jertfă de bunăvoie. Hristos, deși avea puterea de a-i înfrunta pe cei care ii doreau moartea, căci era și Dumnezeu, nu fuge de moarte. Dimpotrivă, o primește pentru a o birui din interiorul ei. Astfel, intrarea Sa în Ierusalim este o anticipare a biruinței asupra propriei Sale morți. Ramurile de salcie, care sunt binecuvântate și dăruite credincioșilor, exprimă tocmai această biruință asupra morții. Această intrare a Domnului în Ierusalim a fost vestită de proroci cu mult timp înainte de a se petrece. De aici reiese că ea face parte din planul de mântuire a lui Dumnezeu.
Pe de altă parte, denumirea populară a sărbătorii vine de la zeiţa romană a florilor, Flora, peste care creştinii au suprapus sărbătoarea intrării Domnului în Ierusalim. Astfel, pe lângă sărbătoarea creştină a intrării Mântuitorului în Ierusalim, au apărut şi nenumărate obiceiuri şi tradiţii, atât în mediul rural cât şi în cel urban, cele mai multe de sorginte păgână. De exemplu, de Florii se obişnuieşte să se facă „de ursită”, astfel că fetele aflau, prin diverse procedee, dacă se vor căsători sau nu în acel an. Tot de Florii, mărţişorul purtat până în această zi se pune pe ramurile unui pom înflorit sau pe un măceş, iar zestrea se scoate din casă, pentru aerisire.
Înaintea sărbătorii, fetele nemăritate din Banat şi Transilvania obişnuiesc să pună o oglindă şi o cămaşă curată sub un păr altoit. După răsăritul soarelui, aceste obiecte sunt folosite în farmece pentru noroc în dragoste şi sănătate. De asemenea, la miezul nopţii, se fierbe busuioc în apă, iar dimineaţa fetele se spală pe cap cu această fiertură, ca să le crească părul frumos şi strălucitor. Ce rămâne se toarnă la rădăcina unui păr, în speranţa că băieţii se vor uita după ele ca după un copac înflorit.

Sursa foto: Ziarul Lumina


ARTICOLE SIMILARE
spot_img
- Advertisment -
- Advertisment -

Cele mai citite

Duminica Floriilor

Astăzi este Sărbătoarea Intrării în Ierusalim a Mântuitorului, cunoscută în popor sub denumirea de Florii. Este un eveniment care se petrece cu o săptămână înainte de Patimile Sale. Luni începe Săptămâna Patimilor iar în biserici se săvârșesc, în fiecare seară, Deniile. Domnul a intrat în Ierusalim călare pe un mânz de asin. A intrat smerit, arătându-le celor de față că nu este o persoană care a venit să stăpânească această lume. A intrat cu seninătate, nu cuprins de neliniști. Această intrare este drumul spre moartea de bunăvoie. Chiar dacă moartea Sa a fost hotărâtă de conducătorii cărturarilor și fariseilor, Sfântul Ioan Evanghelistul vorbește de ea ca fiind o jertfă de bunăvoie. Hristos, deși avea puterea de a-i înfrunta pe cei care ii doreau moartea, căci era și Dumnezeu, nu fuge de moarte. Dimpotrivă, o primește pentru a o birui din interiorul ei. Astfel, intrarea Sa în Ierusalim este o anticipare a biruinței asupra propriei Sale morți. Ramurile de salcie, care sunt binecuvântate și dăruite credincioșilor, exprimă tocmai această biruință asupra morții. Această intrare a Domnului în Ierusalim a fost vestită de proroci cu mult timp înainte de a se petrece. De aici reiese că ea face parte din planul de mântuire a lui Dumnezeu.
Pe de altă parte, denumirea populară a sărbătorii vine de la zeiţa romană a florilor, Flora, peste care creştinii au suprapus sărbătoarea intrării Domnului în Ierusalim. Astfel, pe lângă sărbătoarea creştină a intrării Mântuitorului în Ierusalim, au apărut şi nenumărate obiceiuri şi tradiţii, atât în mediul rural cât şi în cel urban, cele mai multe de sorginte păgână. De exemplu, de Florii se obişnuieşte să se facă „de ursită”, astfel că fetele aflau, prin diverse procedee, dacă se vor căsători sau nu în acel an. Tot de Florii, mărţişorul purtat până în această zi se pune pe ramurile unui pom înflorit sau pe un măceş, iar zestrea se scoate din casă, pentru aerisire.
Înaintea sărbătorii, fetele nemăritate din Banat şi Transilvania obişnuiesc să pună o oglindă şi o cămaşă curată sub un păr altoit. După răsăritul soarelui, aceste obiecte sunt folosite în farmece pentru noroc în dragoste şi sănătate. De asemenea, la miezul nopţii, se fierbe busuioc în apă, iar dimineaţa fetele se spală pe cap cu această fiertură, ca să le crească părul frumos şi strălucitor. Ce rămâne se toarnă la rădăcina unui păr, în speranţa că băieţii se vor uita după ele ca după un copac înflorit.

Sursa foto: Ziarul Lumina

ARTICOLE SIMILARE
- Advertisment -

Cele mai citite

Abonare Vrancea24.ro OK Mai Tarziu