Derapaje la ”Ministerul Adevărului”, în vremea coronavirusului

0
530

Pandemia de coronavirus a pus autoritățile din România în gardă. Dar, așa cum s-a văzut, acestea fost mai alertate de informațiile transmise presei decât de îmbunătățirea condițiilor din spitale.

La momentul declanșării crizei sanitare, era necesară o strategie de comunicare, de natură să nu perpetueze nici panica, dar care să nu permită nici relaxarea totală a populației cu privire la restricțiile impuse de la nivel guvernamental. Și acea strategie s-a configurat oarecum rapid, prin constituirea așa numitului Grup de Comunicare Strategică, ai cărui membri n-au fost niciodată cunoscuți public, știindu-se doar că strategul în comunicare al PNL este un fost jurnalist, devenit membru de partid în 2015 și, de atunci, coordonator al Departamentului de Comunicare al liberalilor. Este vorba despre Andi Manciu, pe care l-am contactat pentru a ne explica de ce s-au luat unele decizii legate de comunicarea publică în timpul pandemiei, dar acesta ne-a spus că pandemia nu s-a terminat și că nu e timpul să tragem concluziile. Dar, în realitate, în vremea coronavirusului s-a construit pe genunchi un fel de „Minister al Adevărului”, care a decis care e presa fake și care e presa curată, care merită informații și care merită pumni în gură, care știe să discearnă între bine și rău și care va face totul în goana după trafic.

Haos în comunicare și la Vrancea

Comunicarea autorităților vrâncene, de la începutul pandemiei, a fost una haotică, pe jumătate inexistentă. Cum, la început, de la de la Grupul de Comunicare Strategică, li s-a interzis autorităților județene să comunice direct cu presa – sau cel puțin așa li s-a spus ziariștilor locali – acestea din urmă păreau că răsuflă ușurate că au scăpat de grijile informărilor. Cu toate acestea, ziariștii, ca oriunde în lume, aflau, pe surse, numărul infectaților din Vrancea, focarele apărute și despre cum gestionează autoritățile pandemia.

La primul focar izbucnit la Spitalul Militar Focșani, știrea s-a aflat pe surse și a fost nevoie de un comunicat venit târziu de la Ministerul Apărării – de care aparține Spitalul Militar din Focșani – pentru ca știrea să fie confirmată oficial. Nu mai puțin de 43 de cadre medicale și personal auxiliar erau infectate în unitatea medicală, dar coșmarul abia începea, pentru că unii medici aveau gărzi și în spitalele din Focșani și Adjud, acesta din urmă desemnat spital suport pentru Covid19. Plus soți, soții sau rude în instituțiile de stat, cum ar fi Poliție, Jandarmerie etc. Inevitabil, la scurt timp după oficializarea focarului și închiderea spitalului, s-a aflat, tot pe surse, că și Spitalul Județean Sfântul Pantelimon Focșani „colcăie” de Covid19. Lucrurile au scăpat însă de sub de control și zeci de cadre medicale au picat pe rând. Direcția de Sănătate Publică a fost inexistentă, așa că singura soluție a fost înlocuirea conducerii cu o conducere militară. Decizie luată după ce ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, a vizitat spitalul și a constatat că inclusiv managerul Constantin Mândrilă a încălcat protocoalele: era infectat cu noul virus, dar era tratat într o pensiune, nu la spital. A plecat cu tot cu laptopul și documentele spitalului. Manager pus de Oprișan în funcție, în urmă cu zece ani, manager care are la activ o condamnare definitivă pentru furt de conserve din Rezerva de Stat – destinate sinistraților inundațiilor din 2005.

Gheorghiță Berbece, prefectul județului Vrancea, declara: Nu vreau să etichetez. E o dovadă de dezordine și neglijență dată de dumnealui. Dânsul coordonează activitatea în ceea ce privește stocurile. Trebuia să o facă din timp, în luna februarie, or dumnealui, singura solicitare făcută la Ministerul Sănătății a fost făcută pe 30 martie.

Acest articol, pe larg, îl puteți citi pe PressHUB.

Despre redacţia informală #CovRoMd

Reţeaua informală #CovRoMd cuprinde 27 de publicaţii de nivel local, regional, naţional, reprezentate de PressHubExpress de Banat (Caraş-Severin, Timiş), Mesagerul de Sibiu (Sibiu), Monitorul de Cluj (Cluj), Alba24.ro(Alba, Cluj, Hunedoara, Maramureş, Sibiu, Timiş), Gazeta de Dimineaţă (Hunedoara), Argeşul Online (Argeş), Epoch Times Romania (naţional),Monitorul de Botoşani (Botoşani), Oradea Press (Bihor), eBihoreanul(Bihor), Átlátszó Erdély (Harghita, Covasna, Cluj, Bihor, Satu Mare, Mureş), Revista 22 (national level), Zi de Zi (Mureş), Jurnalul Văii Jiului (Hunedoara), Arad24.net (Arad), Banatul Azi (Timiş, Arad, Caraş-Severin), inRoman.ro (Neamţ), Resita.ro(Caraş-Severin), Liber în Teleorman (Teleorman), Info Sud-Est(Tulcea, Constanţa), Jurnalul de Argeş (Argeş), Crişana (Bihor), Transilvania Reporter (Bistriţa-Năsăud, Cluj, Bihor, Satu Mare, Maramureş, Sălaj), Gazeta de Sud (Dolj, Vâlcea, Gorj, Mehedinţi, Olt), Viaţa Liberă (Galaţi), Ziarul de Iaşi (Iaşi) şi Vrancea24 (Vrancea).

La nivel european, reţeaua include partenerul EURACTIV.ro (parte a reţelei pan-europene EURACTIV, prezentă în 14 ţări, cu sediul central la Bruxelles), la nivelul Republicii Moldova, report.md, şi, la nivelul unei comunităţi de 5,6M de utilizatori în România şi 1M în diaspora românească, HotNews.ro, prin platforma de dezbateri interactive, LIVE VIDEO #deladistanţă.