Semnal de alarmă tras de deputatul PSD Angel Tîlvăr: îmbătrânirea populației poate afecta capacitatea statului de a funcționa și de a se apăra. Social-democratul arată, într-o declarație politică, că în ultimii 26 de ani, populația României a scăzut cu aproximativ 4,25 milioane de persoane. Cele mai comune cauze sunt migrația tinerilor și, mai ales, scăderea natalității. ,,Conform studiilor sociologice, sporul natural negativ este de aproximativ 95.000 de persoane. Dacă acest lucru va continua în ritmul actual, se estimează că până în 2059, populația României va ajunge la 14,8 milioane de oameni. Dintre cauze, conform sociologului Vasile Ghețău, scăderea natalității este una dintre cele mai importante, motivele ținând de situația economică, educație, context social (costul vieții, lipsa de siguranță a locurilor de muncă, samd).”, arată deputatul Angel Tîlvăr. ,,Un factor îngrijorător este cel al îmbătrânirii populației, cu efecte negative semnificative. Populația mai în vârstă se traduce prin mai puțini angajați activi și mai puțini contribuabili, la care se adaugă creșterea presiunii pe sistemul de pensii și pe bugetul public. (…) Ceea ce vreau să subliniez este că îmbătrânirea populației are legătură directă cu securitatea națională pentru că poate afecta capacitatea statului de a funcționa și a se apăra. Sociologii români au atras atenția în mod constant asupra acestui lucru. Trebuie să avem în vedere că un număr mai mic de tineri duce la reducerea resursei umane strategice (mai puțini militari, mai puțini oameni care să lucreze în locuri speciale din infrastructura critică). Economia scade în dinamism, devine vulnerabilă la stimuli negativi externi, elemente care pot duce la dependențe externe.”, mai spune parlamentarul vrâncean.
Angel Tîlvăr atrage atenția că, ”deși ar trebui să fim conștienți că nu există soluții miraculoase care să scadă tendința de îmbătrânire a populației țării noastre, măsuri de gestionare și încetinire a acestui fenomen, se pot găsi și există o preocupare în acest sens. Lucrurile trebuie, însă, grăbite tocmai datorită faptului că în dinamica lumii în care trăim, războaiele, crizele, epidemiile sau evenimentele neprevăzute par să ierarhizeze prioritățile în funcție de moment. Creșterea speranței de viață, încurajarea natalității, îmbunătățirea sistemului de învățământ, creșterea calității vieții sunt lucruri cotidiene, dar nu banale și foarte importante, dacă ne gândim la nivelul de vulnerabilitate pe care îl aduce scăderea numărului de tineri care vin să suplinească pe cei cărora le datorăm atât de mult.”
