După mai mulți ani de plimbări prin justiție, Înalta Curte de Casație și Justiție a dat, astăzi, verdictul final: fostul președinte al României, Traian Băsescu, a fost declarat colaborator al securității din regimul comunist. Este, de altfel, un verdict într-un fel așteptat, informații deswpre această colaborare cu structurile fostei securități apărând încă din anii `90. Fostul președinte a fost comandantul celei mai importante nave a flotei românești dinainte de 1989 și a fost reprezentantul statului român la Anvers în anii `80. Prin urmare, era imposibil ca persoana care ocupa astfel de funcții să nu facă informări către structurile de securitate ale statului român la vremea respectivă. Cei care au studiat arhivele au găsit și numele conspirativ al lui Băsescu – ”Petrov”. Însă, de-a lungul anilor post-decembriști, Traian Băsescu a primit mai multe hârtii de necolaborare cu securitatea din partea CNSAS. Până la urmă, au fost depuse documente în instanţă de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) care au arătat că Băsescu ar fi avut un ofiţer de legătură desemnat de fosta securitate, cu gradul de locotenent-colonel, şi că ar fi dat două note informative olografe, semnate cu numele de cod ”Petrov”. Fostul președinte a contestat decizia CNSAS în justiție și, acum, verdictul final a fost cel de colaborator al securității. Nu se știe, însă, dacă această decizie definitivă a ICCJ va mai avea efecte juridice asupra lui Traian Băsescu (politice oricum nu mai contează).

Reamintim că, în septembrie 2019, Curtea de Apel București a constatat calitatea lui Traian Băsescu (alias Petrov) de colaborator al securității, stabilind că:

– „Notele informative date de Băsescu se circumscriu unor teme clasice de poliţie politică, specifice Securităţii, fiind vizate exclusiv chestiuni care ţin de viaţa privată sau de dreptul la liberă circulaţie al persoanelor”

– „Băsescu a denunţat activităţi sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist, iar furnizarea informaţiilor a vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului”

– „Băsescu mai mult decât să prezinte faptele, le-a interpretat, afirmând că «am înţeles că D.C. ar fi dispus, în cazul în care ar reuşi să cunoască în străinătate o fată cu avere, să rămână acolo».”

– „Prin furnizarea acestor informaţii, Băsescu a conştientizat că asupra persoanelor la care s-a referit în relatările sale se pot lua măsuri de urmărire şi verificare, cu încălcarea dreptului la viață privată şi a dreptului la liberă circulaţie şi, prin urmare, a vizat această consecinţă.”

– „Ne aflăm în prezenţa unei îngrădiri efective a drepturilor cetăţeneşti, având în vedere măsurile dispuse pe marginea informaţiilor transmise de Băsescu”.

– „În consecinţă, nesocotind interesele celor denunţaţi, Băsescu a vizat îngrădirea dreptului la viaţă privată în privinţa acestora, atât timp cât a acceptat că persoanele denunţate puteau să facă obiectul unor investigaţii suplimentare ale Securităţii, ca rezultat al denunţurilor sale.”

După mai mulți ani de plimbări prin justiție, Înalta Curte de Casație și Justiție a dat, astăzi, verdictul final: fostul președinte al României, Traian Băsescu, a fost declarat colaborator al securității din regimul comunist. Este, de altfel, un verdict într-un fel așteptat, informații deswpre această colaborare cu structurile fostei securități apărând încă din anii `90. Fostul președinte a fost comandantul celei mai importante nave a flotei românești dinainte de 1989 și a fost reprezentantul statului român la Anvers în anii `80. Prin urmare, era imposibil ca persoana care ocupa astfel de funcții să nu facă informări către structurile de securitate ale statului român la vremea respectivă. Cei care au studiat arhivele au găsit și numele conspirativ al lui Băsescu – ”Petrov”. Însă, de-a lungul anilor post-decembriști, Traian Băsescu a primit mai multe hârtii de necolaborare cu securitatea din partea CNSAS. Până la urmă, au fost depuse documente în instanţă de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) care au arătat că Băsescu ar fi avut un ofiţer de legătură desemnat de fosta securitate, cu gradul de locotenent-colonel, şi că ar fi dat două note informative olografe, semnate cu numele de cod ”Petrov”. Fostul președinte a contestat decizia CNSAS în justiție și, acum, verdictul final a fost cel de colaborator al securității. Nu se știe, însă, dacă această decizie definitivă a ICCJ va mai avea efecte juridice asupra lui Traian Băsescu (politice oricum nu mai contează).

Reamintim că, în septembrie 2019, Curtea de Apel București a constatat calitatea lui Traian Băsescu (alias Petrov) de colaborator al securității, stabilind că:

– „Notele informative date de Băsescu se circumscriu unor teme clasice de poliţie politică, specifice Securităţii, fiind vizate exclusiv chestiuni care ţin de viaţa privată sau de dreptul la liberă circulaţie al persoanelor”

– „Băsescu a denunţat activităţi sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist, iar furnizarea informaţiilor a vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului”

– „Băsescu mai mult decât să prezinte faptele, le-a interpretat, afirmând că «am înţeles că D.C. ar fi dispus, în cazul în care ar reuşi să cunoască în străinătate o fată cu avere, să rămână acolo».”

– „Prin furnizarea acestor informaţii, Băsescu a conştientizat că asupra persoanelor la care s-a referit în relatările sale se pot lua măsuri de urmărire şi verificare, cu încălcarea dreptului la viață privată şi a dreptului la liberă circulaţie şi, prin urmare, a vizat această consecinţă.”

– „Ne aflăm în prezenţa unei îngrădiri efective a drepturilor cetăţeneşti, având în vedere măsurile dispuse pe marginea informaţiilor transmise de Băsescu”.

– „În consecinţă, nesocotind interesele celor denunţaţi, Băsescu a vizat îngrădirea dreptului la viaţă privată în privinţa acestora, atât timp cât a acceptat că persoanele denunţate puteau să facă obiectul unor investigaţii suplimentare ale Securităţii, ca rezultat al denunţurilor sale.”