Atunci când vorbim despre Marea Neagră, aproape întotdeauna ne amintim de râurile care au conexiune cu ea: Niprul, Dunărea, Nistrul, Bugul de Sud, dar și alte râuri mai mici. La urma urmei, marea are un caracter semi-închis, ceea ce înseamnă că râurile care se varsă în ea aduc o mulțime de poluanți care intră în apele lor din aproape jumătate din teritoriul Europei și din toată Ucraina. Însă, în urma atacului terorist comis de Federația Rusă la hidrocentrala Kahovka, împreună cu apa din râul Nipru, tone de apă contaminată au ajuns în Marea Neagră. Acesta este un „cocktail” de fecale și deșeuri de la întreprinderile agricole, pești și animale moarte, mii de agenți patogeni ai unor boli infecțioase, produse petroliere și substanțe explozive, deșeuri din plastic și de la construcții.

Curățarea mării depinde de mulți factori – volumul și natura poluării, procesele naturale de autocurățare a mării, vremea și eficacitatea măsurilor întreprinse. Cu toate acestea, există o altă problemă atunci când substanțele toxice se depun pe fundul mării și, ca urmare a furtunilor, ele cad din nou de pe fund în straturi de apă care erau anterior curate. Așa se produce poluarea secundară.

Imagini unice subacvatice ale Mării Negre la două luni și jumătate după explozia hidrocentralei Kahovka au fost realizate de scafandrul Olexandr Kurakin. Ele arată cum nămolul este absorbit treptat de stufăriș. Furtunile și curenții transportă resturi pe suprafețe mari. Marea a pornit toate mecanismele de apărare posibile. „La institut am găsit o persoană care procesa mostre. Am fost uimit de numărul de amfipode. Acestea sunt crustacee care trăiesc pe fundul mării. Sunt pur și simplu mii de exemplare incredibile acolo. Se hrănesc în principal cu materie organică, care nu interesează pe nimeni altcineva. Adică, tradus în limbajul uman, ei mănâncă „excremente”. Aceasta este o dovadă că marea răspunde oricăror influențe externe. Adică trebuie să consumi multă materie organică. Este creat un segment care reciclează totul”, spune Olexandr Kurakin.

Articolul complet poate fi citit pe PRESShub.

Atunci când vorbim despre Marea Neagră, aproape întotdeauna ne amintim de râurile care au conexiune cu ea: Niprul, Dunărea, Nistrul, Bugul de Sud, dar și alte râuri mai mici. La urma urmei, marea are un caracter semi-închis, ceea ce înseamnă că râurile care se varsă în ea aduc o mulțime de poluanți care intră în apele lor din aproape jumătate din teritoriul Europei și din toată Ucraina. Însă, în urma atacului terorist comis de Federația Rusă la hidrocentrala Kahovka, împreună cu apa din râul Nipru, tone de apă contaminată au ajuns în Marea Neagră. Acesta este un „cocktail” de fecale și deșeuri de la întreprinderile agricole, pești și animale moarte, mii de agenți patogeni ai unor boli infecțioase, produse petroliere și substanțe explozive, deșeuri din plastic și de la construcții.

Curățarea mării depinde de mulți factori – volumul și natura poluării, procesele naturale de autocurățare a mării, vremea și eficacitatea măsurilor întreprinse. Cu toate acestea, există o altă problemă atunci când substanțele toxice se depun pe fundul mării și, ca urmare a furtunilor, ele cad din nou de pe fund în straturi de apă care erau anterior curate. Așa se produce poluarea secundară.

Imagini unice subacvatice ale Mării Negre la două luni și jumătate după explozia hidrocentralei Kahovka au fost realizate de scafandrul Olexandr Kurakin. Ele arată cum nămolul este absorbit treptat de stufăriș. Furtunile și curenții transportă resturi pe suprafețe mari. Marea a pornit toate mecanismele de apărare posibile. „La institut am găsit o persoană care procesa mostre. Am fost uimit de numărul de amfipode. Acestea sunt crustacee care trăiesc pe fundul mării. Sunt pur și simplu mii de exemplare incredibile acolo. Se hrănesc în principal cu materie organică, care nu interesează pe nimeni altcineva. Adică, tradus în limbajul uman, ei mănâncă „excremente”. Aceasta este o dovadă că marea răspunde oricăror influențe externe. Adică trebuie să consumi multă materie organică. Este creat un segment care reciclează totul”, spune Olexandr Kurakin.

Articolul complet poate fi citit pe PRESShub.