sâmbătă, aprilie 27, 2024
AcasăEconomicCum arată proiectul ordonanței de renunțare la limitarea tranzacțiilor cu numerar

Cum arată proiectul ordonanței de renunțare la limitarea tranzacțiilor cu numerar

Așa cum se știe, premierul Marcel Ciolacu a cedat în fața nemulțumirilor exprimate de agenții economici și de persoanele fizice referitoare la limitarea drastică a plăților cu numerar, la 1.000 și 2.000 de lei (în anumite situații). Prin urmare, Ministerul Finanțelor a pus, deja, în transparență un proiect de ordonanță de urgență care va modifica Legea nr. 70/2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind operațiunile de încasări și plăți în numerar și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată. ”Atât reacțiile din spațiul public cât și cele existente la nivelul societății ca urmare a adoptării acestei măsuri au determinat concluzia că societatea românească nu este pregătită pentru măsura limitării utilizării numerarului. Astfel, percepțiile societății au fost diverse, de la teama, eronată, de eliminare a numerarului, la îngrijorarea cu privire la îngreunarea activității zilnice, mai ales în cazul micilor afaceri, respectiv îngreunarea relației cu furnizorii/clienții, precum și cu privire la costurile suplimentare generate de comisioanele și taxele pentru procesarea plăților electronice. De altfel, și din sondajul efectuat de către Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România privind reducerea plafoanelor pentru plățile cash, în perioada 3-6.11.2023, respondenții au fost în defavoarea măsurilor de reducere a plafoanelor de încasări și plăți în numerar. Astfel, din cei peste 2.500 de antreprenori, la întrebarea dacă consideră oportună reducerea pragului pentru plățile cash introduse prin Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilităţii financiare a României pe termen lung, 94,1% au răspuns NU.”, se arată în nota de fundamentare a proiectului guvernamental.

Proiectul de act normativ conține următoarele prevederi:

1. La articolul 3, alineatul (1), literele a)-d) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
”a) încasări de la persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1), în limita unui plafon zilnic de 5.000
lei de la o persoană;
b) încasări efectuate de către magazinele de tipul cash and carry, care sunt organizate şi
funcţionează în baza legislaţiei în vigoare, de la persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1), în
limita unui plafon zilnic de 10.000 lei de la o persoană;
c) plăţi către persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1), în limita unui plafon zilnic de 5.000
lei/ persoană, dar nu mai mult de un plafon total de 10.000 lei/zi;
d) plăţi către magazinele de tipul cash and carry, care sunt organizate şi funcţionează în baza
legislaţiei în vigoare, în limita unui plafon zilnic total de 10.000 lei; ”
2. La articolul 3, alineatele (2) și (3) se modifică și vor avea următorul cuprins:
”(2) Sunt interzise încasările fragmentate în numerar de la beneficiari pentru facturile a căror
valoare este mai mare de 5.000 lei şi, respectiv, de 10.000 lei, în cazul magazinelor de tipul
cash and carry, precum şi fragmentarea facturilor pentru o livrare de bunuri sau o prestare
de servicii a căror valoare este mai mare de 5.000 lei, respectiv de 10.000 lei.
(3) Sunt interzise plăţile fragmentate în numerar către furnizorii de bunuri şi servicii pentru
facturile a căror valoare este mai mare de 5.000 lei şi, respectiv, de 10.000 lei, către
magazinele de tipul cash and carry. Persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1) pot achita facturile
cu valori care depăşesc plafonul de 5.000 lei, către furnizorii de bunuri şi servicii, respectiv de 10.000 lei, către magazinele de tipul cash and carry, astfel: 5.000 lei/10.000 lei în numerar, suma care depăşeşte acest plafon putând fi achitată numai prin instrumente de plată fără numerar.”

3. La articolul 4, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
”(1) Operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar efectuate între persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1) şi persoane fizice, reprezentând contravaloarea unor livrări ori achiziţii de bunuri sau a unor prestări de servicii, dividende, cesiuni de creanţe sau alte drepturi şi primiri ori restituiri de împrumuturi sau alte finanţări, se efectuează cu încadrarea în plafonul zilnic de 10.000 lei către/de la o persoană.
4. Articolul 9 se modifică și va avea următorul cuprins:
”(1) În cazul persoanelor prevăzute la art. 1 alin. (1), pentru facturile stornate, aferente
bunurilor returnate şi/sau serviciilor care nu au fost prestate, cu valori mai mari de 5.000 lei,
respectiv 10.000 lei, în cazul magazinelor de tipul cash and carry, restituirea sumelor aferente poate fi efectuată astfel: 5.000 lei, respectiv 10.000 lei în numerar, sumele care depăşesc aceste plafoane putând fi restituite numai prin instrumente de plată fără numerar.
(2) În cazul returnării de bunuri de către persoanele fizice şi, respectiv, neprestării de servicii
către persoanele fizice, restituirea sumelor aferente poate fi efectuată în numerar în limita a 10.000 lei, iar sumele care depăşesc acest plafon putând fi restituite numai prin instrumente de plată fără numerar. Prin excepţie, în cazul în care, la data restituirii, persoanele fizice declară pe propria răspundere că nu mai deţin cont bancar, restituirea se poate face integral în numerar, indiferent de nivelul sumei care trebuie restituită.”
5. Articolul 10 se modifică și va avea următorul cuprins:
”Operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar între persoanele fizice, altele decât operaţiunile de încasări şi plăţi realizate prin intermediul instituţiilor care prestează servicii de plată autorizate de Banca Naţională a României sau autorizate în alt stat membru al Uniunii Europene şi notificate către Banca Naţională a României, potrivit legii, efectuate ca urmare a transferului dreptului de proprietate asupra unor bunuri sau drepturi, a prestării de servicii, precum şi cele reprezentând acordarea/restituirea de împrumuturi se pot efectua în limita unui plafon zilnic de 50.000 lei/tranzacţie. Sunt interzise încasările şi plăţile fragmentate în numerar pentru tranzacţiile mai mari de 50.000 lei, precum şi fragmentarea unei tranzacţii mai mari de 50.000 lei.” (sursa: Ministerul Finanțelor)


ARTICOLE SIMILARE
spot_img
- Advertisment -
- Advertisment -

Cele mai citite

Cum arată proiectul ordonanței de renunțare la limitarea tranzacțiilor cu numerar

Așa cum se știe, premierul Marcel Ciolacu a cedat în fața nemulțumirilor exprimate de agenții economici și de persoanele fizice referitoare la limitarea drastică a plăților cu numerar, la 1.000 și 2.000 de lei (în anumite situații). Prin urmare, Ministerul Finanțelor a pus, deja, în transparență un proiect de ordonanță de urgență care va modifica Legea nr. 70/2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind operațiunile de încasări și plăți în numerar și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată. ”Atât reacțiile din spațiul public cât și cele existente la nivelul societății ca urmare a adoptării acestei măsuri au determinat concluzia că societatea românească nu este pregătită pentru măsura limitării utilizării numerarului. Astfel, percepțiile societății au fost diverse, de la teama, eronată, de eliminare a numerarului, la îngrijorarea cu privire la îngreunarea activității zilnice, mai ales în cazul micilor afaceri, respectiv îngreunarea relației cu furnizorii/clienții, precum și cu privire la costurile suplimentare generate de comisioanele și taxele pentru procesarea plăților electronice. De altfel, și din sondajul efectuat de către Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România privind reducerea plafoanelor pentru plățile cash, în perioada 3-6.11.2023, respondenții au fost în defavoarea măsurilor de reducere a plafoanelor de încasări și plăți în numerar. Astfel, din cei peste 2.500 de antreprenori, la întrebarea dacă consideră oportună reducerea pragului pentru plățile cash introduse prin Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilităţii financiare a României pe termen lung, 94,1% au răspuns NU.”, se arată în nota de fundamentare a proiectului guvernamental.

Proiectul de act normativ conține următoarele prevederi:

1. La articolul 3, alineatul (1), literele a)-d) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
”a) încasări de la persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1), în limita unui plafon zilnic de 5.000
lei de la o persoană;
b) încasări efectuate de către magazinele de tipul cash and carry, care sunt organizate şi
funcţionează în baza legislaţiei în vigoare, de la persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1), în
limita unui plafon zilnic de 10.000 lei de la o persoană;
c) plăţi către persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1), în limita unui plafon zilnic de 5.000
lei/ persoană, dar nu mai mult de un plafon total de 10.000 lei/zi;
d) plăţi către magazinele de tipul cash and carry, care sunt organizate şi funcţionează în baza
legislaţiei în vigoare, în limita unui plafon zilnic total de 10.000 lei; ”
2. La articolul 3, alineatele (2) și (3) se modifică și vor avea următorul cuprins:
”(2) Sunt interzise încasările fragmentate în numerar de la beneficiari pentru facturile a căror
valoare este mai mare de 5.000 lei şi, respectiv, de 10.000 lei, în cazul magazinelor de tipul
cash and carry, precum şi fragmentarea facturilor pentru o livrare de bunuri sau o prestare
de servicii a căror valoare este mai mare de 5.000 lei, respectiv de 10.000 lei.
(3) Sunt interzise plăţile fragmentate în numerar către furnizorii de bunuri şi servicii pentru
facturile a căror valoare este mai mare de 5.000 lei şi, respectiv, de 10.000 lei, către
magazinele de tipul cash and carry. Persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1) pot achita facturile
cu valori care depăşesc plafonul de 5.000 lei, către furnizorii de bunuri şi servicii, respectiv de 10.000 lei, către magazinele de tipul cash and carry, astfel: 5.000 lei/10.000 lei în numerar, suma care depăşeşte acest plafon putând fi achitată numai prin instrumente de plată fără numerar.”

3. La articolul 4, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
”(1) Operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar efectuate între persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1) şi persoane fizice, reprezentând contravaloarea unor livrări ori achiziţii de bunuri sau a unor prestări de servicii, dividende, cesiuni de creanţe sau alte drepturi şi primiri ori restituiri de împrumuturi sau alte finanţări, se efectuează cu încadrarea în plafonul zilnic de 10.000 lei către/de la o persoană.
4. Articolul 9 se modifică și va avea următorul cuprins:
”(1) În cazul persoanelor prevăzute la art. 1 alin. (1), pentru facturile stornate, aferente
bunurilor returnate şi/sau serviciilor care nu au fost prestate, cu valori mai mari de 5.000 lei,
respectiv 10.000 lei, în cazul magazinelor de tipul cash and carry, restituirea sumelor aferente poate fi efectuată astfel: 5.000 lei, respectiv 10.000 lei în numerar, sumele care depăşesc aceste plafoane putând fi restituite numai prin instrumente de plată fără numerar.
(2) În cazul returnării de bunuri de către persoanele fizice şi, respectiv, neprestării de servicii
către persoanele fizice, restituirea sumelor aferente poate fi efectuată în numerar în limita a 10.000 lei, iar sumele care depăşesc acest plafon putând fi restituite numai prin instrumente de plată fără numerar. Prin excepţie, în cazul în care, la data restituirii, persoanele fizice declară pe propria răspundere că nu mai deţin cont bancar, restituirea se poate face integral în numerar, indiferent de nivelul sumei care trebuie restituită.”
5. Articolul 10 se modifică și va avea următorul cuprins:
”Operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar între persoanele fizice, altele decât operaţiunile de încasări şi plăţi realizate prin intermediul instituţiilor care prestează servicii de plată autorizate de Banca Naţională a României sau autorizate în alt stat membru al Uniunii Europene şi notificate către Banca Naţională a României, potrivit legii, efectuate ca urmare a transferului dreptului de proprietate asupra unor bunuri sau drepturi, a prestării de servicii, precum şi cele reprezentând acordarea/restituirea de împrumuturi se pot efectua în limita unui plafon zilnic de 50.000 lei/tranzacţie. Sunt interzise încasările şi plăţile fragmentate în numerar pentru tranzacţiile mai mari de 50.000 lei, precum şi fragmentarea unei tranzacţii mai mari de 50.000 lei.” (sursa: Ministerul Finanțelor)

ARTICOLE SIMILARE
- Advertisment -

Cele mai citite

Abonare Vrancea24.ro OK Mai Tarziu