joi, martie 28, 2024
AcasăActualitateCât va sta PNL în opoziție?

Cât va sta PNL în opoziție?

Rezultatele neașteptate ale scrutinului parlamentar din 11 decembrie au bulversat scena politică. Puțini din rândurile PSD credeau, cu adevărat, că vor obține un scor electoral atât de mare. Le mai trebuia foarte puțin celor de la PSD ca să obțină, în anul de grație 2016, la 27 de ani de la căderea regimului comunist, 50%+1 din numărul mandatelor parlamentare. Este o situație care ne întoarce în timp, care ne duce în urmă cu peste 26 de ani, amintindu-ne de Duminica Orbului din mai 1990. Atunci, partidul clocit de Ion Iliescu&eșalonul doi din PCR și securitate câștiga fără probleme primele alegeri post-decembriste, considerate libere și democratice. Apoi, indiferent de contextul politic, partidul lui Iliescu nu a mai reușit un rezultat atât de bun, nici în 1992, nici în 2000 ș.a.m.d. Iată că opera politică a lui Ion Iliescu se întregește cu rezultatul votului din 11 decembrie 2016 (și alegerile locale din 5 iunie a.c. se înscriu în aceeași direcție).
Bineînțeles că PSD nu putea obține acest scor doar pe propriile picioare, cu tot cu activiști, manipulare, promisiuni fără număr, organizare ”a la Cozmîncă”, presiuni și ”ciupeli” pe ici-colo. Opoziția i-a dat o mână zdravănă de ajutor, în special PNL. Acest nou și mare PNL s-a dovedit a fi o construcție politică șubredă, începând cu alegerile locale și desăvârșind cu alegerile parlamentare. Din două partide importante, PNL și PDL, a ieșit un partid relativ important pe scena politică. Dacă rămâneau formațiuni de sine stătătoare, PNL și PDL ar fi obținut, pe 11 decembrie, însumat, un procent mai mare decât unificatul PNL. Așa cum peștele de la cap se împute, la fel și eșecul PNL are un punct de pornire de sus. Responsabilitatea principală a eșecului ”marelui” PNL pornește de la vârful piramidei, de la Klaus Iohannis. Iar Alina Gorghiu nu este decât o prelungire nefericită a omului politic Klaus Iohannis. Managementul politic amatorist, heirupist – fără orizont/ principii/ obiective clare/ plan de acțiune – a condus la rezultatul mic al PNL și, totodată, la un rezultat neverosimil de bun în dreptul PSD. Purtătorii de mesaj ai PNL din acest an electoral nu au stârnit nicio emoție, nicio furnicătură în rândul electoratului, poate doar ceva antipatie: Alina Gorghiu, Vasile Blaga, Cristian Bușoi, Mihai Voicu, Ilie Bolojan, Nicolae Robu, Cătălin Predoiu ș.a. nu au reușit deloc să ”treacă” sticla, să producă entuziasm, încredere, speranță, responsabilitate. Ezitările și erorile lui Iohannis au fost o piatră de moară pentru un PNL care aștepta ca președintele ales de români în mod entuziasmant acum 2 ani să le împingă căruța la deal, nu spre prăpastie. Nu mai punem la socoteală certurile și disensiunile interne, modul de impunere a șefilor de organizații și a listelor de candidați și altele care au adus numai minusuri în dreptul PNL în acest an electoral.
Situația din Vrancea se înscrie în aceeași linie: dispute interne, oameni nepotriviți, indicațiile nepotrivite de la centru, acțiuni politice fără substanță, orgolii nemăsurate, interese ascunse, management politic și marketing electoral inconsistente, fără vână, mai ales dacă ne gândim la realitatea politico-socială a Vrancei. Cu toate acestea, peneliștii vrânceni s-ar putea declara mulțumiți că au scos un rezultat peste media națională a partidului (între primele 15 organizații județene la nivel național), că vor avea un deputat din 5 și un senator (cel mai probabil) din 2 în legislatura 2016-2020.
O singură chestiune nu s-a luat, cred, în calcul: la cât a așteptat PSD să preia cu mână forte frâiele puterii, cam de câți ani de opoziție va avea parte PNL? 4 – 8 – 12 ani?
PS – ca la fiecare scrutin, Vrancea este unul dintre județele codașe la numărarea și centralizarea voturilor. Mereu se găsește câte ceva să se tergiverseze definitivarea procesului de votare: ba o schemă care nu iese, ba o renumărare, ba o pauză, ba o defecțiune, trebuie să fie ceva, pe undeva, pentru a se amâna prezentarea rezultatelor oficiale finale. Dacă mai e nevoie de câteva zeci/sute de voturi pentru vreun partid/ candidat, de circa 0,2%-1%? Cât despre transparență la nivelul Biroului Electoral de Circumscripție Vrancea … întrebați jurnaliștii din București și din alte județe. Nici după atâția ani și atâtea experiențe negative nu le vine să creadă ceea ce se întâmplă pe la noi, în toate domeniile.

ARTICOLE SIMILARE
spot_img
- Advertisment -

Cele mai citite

Cât va sta PNL în opoziție?

Rezultatele neașteptate ale scrutinului parlamentar din 11 decembrie au bulversat scena politică. Puțini din rândurile PSD credeau, cu adevărat, că vor obține un scor electoral atât de mare. Le mai trebuia foarte puțin celor de la PSD ca să obțină, în anul de grație 2016, la 27 de ani de la căderea regimului comunist, 50%+1 din numărul mandatelor parlamentare. Este o situație care ne întoarce în timp, care ne duce în urmă cu peste 26 de ani, amintindu-ne de Duminica Orbului din mai 1990. Atunci, partidul clocit de Ion Iliescu&eșalonul doi din PCR și securitate câștiga fără probleme primele alegeri post-decembriste, considerate libere și democratice. Apoi, indiferent de contextul politic, partidul lui Iliescu nu a mai reușit un rezultat atât de bun, nici în 1992, nici în 2000 ș.a.m.d. Iată că opera politică a lui Ion Iliescu se întregește cu rezultatul votului din 11 decembrie 2016 (și alegerile locale din 5 iunie a.c. se înscriu în aceeași direcție).
Bineînțeles că PSD nu putea obține acest scor doar pe propriile picioare, cu tot cu activiști, manipulare, promisiuni fără număr, organizare ”a la Cozmîncă”, presiuni și ”ciupeli” pe ici-colo. Opoziția i-a dat o mână zdravănă de ajutor, în special PNL. Acest nou și mare PNL s-a dovedit a fi o construcție politică șubredă, începând cu alegerile locale și desăvârșind cu alegerile parlamentare. Din două partide importante, PNL și PDL, a ieșit un partid relativ important pe scena politică. Dacă rămâneau formațiuni de sine stătătoare, PNL și PDL ar fi obținut, pe 11 decembrie, însumat, un procent mai mare decât unificatul PNL. Așa cum peștele de la cap se împute, la fel și eșecul PNL are un punct de pornire de sus. Responsabilitatea principală a eșecului ”marelui” PNL pornește de la vârful piramidei, de la Klaus Iohannis. Iar Alina Gorghiu nu este decât o prelungire nefericită a omului politic Klaus Iohannis. Managementul politic amatorist, heirupist – fără orizont/ principii/ obiective clare/ plan de acțiune – a condus la rezultatul mic al PNL și, totodată, la un rezultat neverosimil de bun în dreptul PSD. Purtătorii de mesaj ai PNL din acest an electoral nu au stârnit nicio emoție, nicio furnicătură în rândul electoratului, poate doar ceva antipatie: Alina Gorghiu, Vasile Blaga, Cristian Bușoi, Mihai Voicu, Ilie Bolojan, Nicolae Robu, Cătălin Predoiu ș.a. nu au reușit deloc să ”treacă” sticla, să producă entuziasm, încredere, speranță, responsabilitate. Ezitările și erorile lui Iohannis au fost o piatră de moară pentru un PNL care aștepta ca președintele ales de români în mod entuziasmant acum 2 ani să le împingă căruța la deal, nu spre prăpastie. Nu mai punem la socoteală certurile și disensiunile interne, modul de impunere a șefilor de organizații și a listelor de candidați și altele care au adus numai minusuri în dreptul PNL în acest an electoral.
Situația din Vrancea se înscrie în aceeași linie: dispute interne, oameni nepotriviți, indicațiile nepotrivite de la centru, acțiuni politice fără substanță, orgolii nemăsurate, interese ascunse, management politic și marketing electoral inconsistente, fără vână, mai ales dacă ne gândim la realitatea politico-socială a Vrancei. Cu toate acestea, peneliștii vrânceni s-ar putea declara mulțumiți că au scos un rezultat peste media națională a partidului (între primele 15 organizații județene la nivel național), că vor avea un deputat din 5 și un senator (cel mai probabil) din 2 în legislatura 2016-2020.
O singură chestiune nu s-a luat, cred, în calcul: la cât a așteptat PSD să preia cu mână forte frâiele puterii, cam de câți ani de opoziție va avea parte PNL? 4 – 8 – 12 ani?
PS – ca la fiecare scrutin, Vrancea este unul dintre județele codașe la numărarea și centralizarea voturilor. Mereu se găsește câte ceva să se tergiverseze definitivarea procesului de votare: ba o schemă care nu iese, ba o renumărare, ba o pauză, ba o defecțiune, trebuie să fie ceva, pe undeva, pentru a se amâna prezentarea rezultatelor oficiale finale. Dacă mai e nevoie de câteva zeci/sute de voturi pentru vreun partid/ candidat, de circa 0,2%-1%? Cât despre transparență la nivelul Biroului Electoral de Circumscripție Vrancea … întrebați jurnaliștii din București și din alte județe. Nici după atâția ani și atâtea experiențe negative nu le vine să creadă ceea ce se întâmplă pe la noi, în toate domeniile.
ARTICOLE SIMILARE
- Advertisment -

Cele mai citite

Abonare Vrancea24.ro OK Mai Tarziu