luni, aprilie 29, 2024
AcasăStiri InterneBine ai venit în Vrancea, domnule castor!

Bine ai venit în Vrancea, domnule castor!

Prima dovadă a prezenței castorilor pe raza județului Vrancea a fost documentată ieri de colegii noștri, care monitorizau habitatele din aria protejată Lunca Siretului. Castorul european (Castor fiber) este specie strict protejată, a dispărut la începutul secolului al XIX-lea, nu numai în România, ci și în marea parte a Europei, din aceleași cauze: vânarea excesivă pentru blană și pentru castoreum (odată folosit în industria parfumurilor) și modificarea habitatului. În România, proiectul de reintroducere a fost inițiat de ICAS Brașov în 1998 pe cursurile râurilor Olt, Mureş şi Ialomița, iar 12 ani mai târziu, în 2010, au migrat fără vreo intervenție umană şi în Delta Dunării, dar au fost semnalați și în Insula Mare a Brăilei. Dovezi ale prezenței castorilor, numiți de localnici și breb, pe teritoriul actual al României există încă din Epoca de Piatră în Banat, Dobrogea, Moldova, Muntenia și e adesea asociat cu vechile culturi de la Gumelnița, Hamangia sau Cucuteni. Documente din secolul XIV atestă că brebii erau prinși de mici și crescuți în captivitate pentru carne și blană și că specia era larg răspândită în Ardeal (de unde și numele mai multor localități derivate din termenul breb sau din magh. hód).
Această specie e renumită pentru ingeniozitatea prin care construiește un mozaic de habitate unde reține apa și extinde zonele umede, atât de necesare în condițiile actuale ale schimbărilor climatice. Vizuinile de crengi specific aranjate pot fi noi cuiburi pentru păsări sau ascunzători pentru reptile și amfibieni, iar canalele pe care le sapă pot fi locuri ferite unde peștii își pot depune icrele Acest lucru se datorează modului de hrănire a brebului. Vara se hrănește preponderent cu plante acvatice și erbacee pe care le găsește în apropierea teritoriului pe care îl ocupă. Iarna consumă lujerii tineri ai arborilor de pe malurile apelor și lacurilor, cu predilecție a diferitelor specii de salcie, plop, anin. În perioada de toamnă prezența speciei în teren devine ușor de observat, acesta doborând un număr mare de arbori pentru a-și asigura necesarul de hrană pentru perioada grea din timpul iernii și pentru refacerea adăposturilor/barajelor. Asociația pentru Conservarea Diversității Biologice le urează castorilor să fie bine veniți în Vrancea și să aibă parte de liniște în noile zone colonizate. (sursa: ACDB)

ARTICOLE SIMILARE
spot_img
- Advertisment -
- Advertisment -

Cele mai citite

Bine ai venit în Vrancea, domnule castor!

Prima dovadă a prezenței castorilor pe raza județului Vrancea a fost documentată ieri de colegii noștri, care monitorizau habitatele din aria protejată Lunca Siretului. Castorul european (Castor fiber) este specie strict protejată, a dispărut la începutul secolului al XIX-lea, nu numai în România, ci și în marea parte a Europei, din aceleași cauze: vânarea excesivă pentru blană și pentru castoreum (odată folosit în industria parfumurilor) și modificarea habitatului. În România, proiectul de reintroducere a fost inițiat de ICAS Brașov în 1998 pe cursurile râurilor Olt, Mureş şi Ialomița, iar 12 ani mai târziu, în 2010, au migrat fără vreo intervenție umană şi în Delta Dunării, dar au fost semnalați și în Insula Mare a Brăilei. Dovezi ale prezenței castorilor, numiți de localnici și breb, pe teritoriul actual al României există încă din Epoca de Piatră în Banat, Dobrogea, Moldova, Muntenia și e adesea asociat cu vechile culturi de la Gumelnița, Hamangia sau Cucuteni. Documente din secolul XIV atestă că brebii erau prinși de mici și crescuți în captivitate pentru carne și blană și că specia era larg răspândită în Ardeal (de unde și numele mai multor localități derivate din termenul breb sau din magh. hód).
Această specie e renumită pentru ingeniozitatea prin care construiește un mozaic de habitate unde reține apa și extinde zonele umede, atât de necesare în condițiile actuale ale schimbărilor climatice. Vizuinile de crengi specific aranjate pot fi noi cuiburi pentru păsări sau ascunzători pentru reptile și amfibieni, iar canalele pe care le sapă pot fi locuri ferite unde peștii își pot depune icrele Acest lucru se datorează modului de hrănire a brebului. Vara se hrănește preponderent cu plante acvatice și erbacee pe care le găsește în apropierea teritoriului pe care îl ocupă. Iarna consumă lujerii tineri ai arborilor de pe malurile apelor și lacurilor, cu predilecție a diferitelor specii de salcie, plop, anin. În perioada de toamnă prezența speciei în teren devine ușor de observat, acesta doborând un număr mare de arbori pentru a-și asigura necesarul de hrană pentru perioada grea din timpul iernii și pentru refacerea adăposturilor/barajelor. Asociația pentru Conservarea Diversității Biologice le urează castorilor să fie bine veniți în Vrancea și să aibă parte de liniște în noile zone colonizate. (sursa: ACDB)
ARTICOLE SIMILARE
- Advertisment -

Cele mai citite

Abonare Vrancea24.ro OK Mai Tarziu