Asociația Elevilor din Constanța (AEC), Asociația Elevilor din București și Ilfov (AEBI), Asociația Elevilor din Maramureș (AEM) și Asociația Vâlceană a Elevilor (AVE) atrag atenția asupra pericolului pe care îl presupune reluarea cursurilor după finalizarea stării de urgență și necesitatea realizării unui plan pentru a reglementa școala online.

În ultimele zile, în spațiul public au existat mai multe dezbateri cu privire la posibilitatea redeschiderii unităților de învățământ preuniversitar din întreaga țară după încetarea stării de urgență, mai exact, la sfârșitul lunii mai -începutul lunii iunie. Inclusiv ministrul Educației, Monica Anisie, a afirmat în nenumărate rânduri că sănătatea elevilor este prioritatea instituției pe care o conduce, dar refuză sistematic încă de la începutul crizei să întreprindă acțiuni care să facă posibilă educația în mediul online, astfel încât atât siguranța, cât și educația copiilor să fie asigurate. Reprezentanții elevilor consideră măsura reluării orelor de curs ca fiind una riscantă, în condițiile în care nu se vor lua hotărâri care să garanteze siguranța elevilor. Enumerăm motivele și câteva statistici pentru care în unitățile de învățământ din România nu se pot lua în considerare măsurile de protecție împotriva COVID-19, asigurând în același timp condiții decente de susținere a cursurilor.:

1. Lipsa spațiului necesar în școli/licee

Sălile de clasă ajung să găzduiască până la 38 de elevi, iar în aceste condiții nu se poate pune problema așezării în bănci astfel încât să se păstreze distanța necesară. Un procent de 10% din unitățile de învățământ, în special cele din zonele urbane, sunt supraaglomerate, arată studiul Comisiei Europene “Monitorul educației și formării” din anul 2018.

2. Lipsa condițiilor de igienă în școli

Igiena reprezintă una dintre măsurile necesare pe care autoritățile trebuie să le ia pentru a nu pune în pericol sănătatea elevilor și a personalului unităților de învățământ, în România, cu preponderență în mediile rurale. Studiul amintit anterior menționează faptul că aproximativ 38% din unitățile de învățământ din mediul rural nu au toalete în incinta clădirii,  procentul fiind de 7% în mediul urban. Mai mult decât atât, numărul școlilor și liceelor fără apă curentă la nivel național este de 1176, potrivit unei raportări făcute de Ministerul Afacerilor Interne în anul 2019.  În primul rând, este necesară asigurarea tuturor măsurilor în ceea ce privește igiena în sălile de curs ( măști de protecție, mănuși și dezinfectanți), dar și în întreaga incintă a unităților de învățământ și menținerea unei distanțe între elevi. Acest lucru poate fi realizat prin reducerea colectivului unei clase, mai exact împărțirea unei clase pe grupe și întocmirea unui nou orar, astfel încât să reducem la minimum interacțiunea dintre elevi.

Comunicatul integral al asociațiilor de elevi îl puteți citi AICI.

Asociația Elevilor din Constanța (AEC), Asociația Elevilor din București și Ilfov (AEBI), Asociația Elevilor din Maramureș (AEM) și Asociația Vâlceană a Elevilor (AVE) atrag atenția asupra pericolului pe care îl presupune reluarea cursurilor după finalizarea stării de urgență și necesitatea realizării unui plan pentru a reglementa școala online.

În ultimele zile, în spațiul public au existat mai multe dezbateri cu privire la posibilitatea redeschiderii unităților de învățământ preuniversitar din întreaga țară după încetarea stării de urgență, mai exact, la sfârșitul lunii mai -începutul lunii iunie. Inclusiv ministrul Educației, Monica Anisie, a afirmat în nenumărate rânduri că sănătatea elevilor este prioritatea instituției pe care o conduce, dar refuză sistematic încă de la începutul crizei să întreprindă acțiuni care să facă posibilă educația în mediul online, astfel încât atât siguranța, cât și educația copiilor să fie asigurate. Reprezentanții elevilor consideră măsura reluării orelor de curs ca fiind una riscantă, în condițiile în care nu se vor lua hotărâri care să garanteze siguranța elevilor. Enumerăm motivele și câteva statistici pentru care în unitățile de învățământ din România nu se pot lua în considerare măsurile de protecție împotriva COVID-19, asigurând în același timp condiții decente de susținere a cursurilor.:

1. Lipsa spațiului necesar în școli/licee

Sălile de clasă ajung să găzduiască până la 38 de elevi, iar în aceste condiții nu se poate pune problema așezării în bănci astfel încât să se păstreze distanța necesară. Un procent de 10% din unitățile de învățământ, în special cele din zonele urbane, sunt supraaglomerate, arată studiul Comisiei Europene “Monitorul educației și formării” din anul 2018.

2. Lipsa condițiilor de igienă în școli

Igiena reprezintă una dintre măsurile necesare pe care autoritățile trebuie să le ia pentru a nu pune în pericol sănătatea elevilor și a personalului unităților de învățământ, în România, cu preponderență în mediile rurale. Studiul amintit anterior menționează faptul că aproximativ 38% din unitățile de învățământ din mediul rural nu au toalete în incinta clădirii,  procentul fiind de 7% în mediul urban. Mai mult decât atât, numărul școlilor și liceelor fără apă curentă la nivel național este de 1176, potrivit unei raportări făcute de Ministerul Afacerilor Interne în anul 2019.  În primul rând, este necesară asigurarea tuturor măsurilor în ceea ce privește igiena în sălile de curs ( măști de protecție, mănuși și dezinfectanți), dar și în întreaga incintă a unităților de învățământ și menținerea unei distanțe între elevi. Acest lucru poate fi realizat prin reducerea colectivului unei clase, mai exact împărțirea unei clase pe grupe și întocmirea unui nou orar, astfel încât să reducem la minimum interacțiunea dintre elevi.

Comunicatul integral al asociațiilor de elevi îl puteți citi AICI.