După fiecare scrutin se fac diverse calcule și analize privind votul și tot ceea ce a însemnat procesul electoral. Dincolo de interpretări și declarații pre- și post-alegeri, cifrele par a oferi o analiză cât de cât obiectivă. Iar ”calculul hârtiei”, ca în competițiile sportive, ne arată că, la alegerile de duminică, candidatul PSD la funcția de primar al municipiului Focșani a beneficiat și de sprijinul Pro România și ALDE. Dacă sprijinul Pro România a fost unul declarat și asumat, cel al ALDE a fost subînțeles. De cealaltă parte, candidatul PNL a avut de luptat atât cu PSD cât și cu doi ”colegi” de dreapta, de la USR-PLUS și PMP. Implicit, această luptă electorală a fost în beneficiul candidatului PSD.

Să vedem ce ne spun cifrele de la Autoritatea Electorală Permanentă. Cristi Misăilă (PSD) a obținut 14.510 voturi. Pro România nu și-a pus candidat și a anunțat că îl susține pe Misăilă. Partidul lui Ponta a obținut 889 de voturi pentru Consiliul Local Focșani. Nici ALDE nu și-a pus candidat la Focșani, dar această formațiune a fost mereu la căruța PSD. În Focșani, partidul lui Tăriceanu a luat 645 de voturi. Așadar, fără a face mari calcule, putem spune că Misăilă a beneficiat de circa 1.500 de voturi de la cele două partide. Altfel, dacă Pro România și ALDE ar fi avut candidați proprii la postul de primar, scorul lui Misăilă ar fi fost de circa 13.000 de voturi. De cealaltă parte, candidații anti-PSD (cel puțin în declarații publice) au luat voturi proprii, care au divizat partea dreaptă a eșichierului politic local (așa cum se întâmplă, de altfel, de 30 de ani). Ion Ștefan (PNL) a obținut 12.322 voturi, Corina Atanasiu (USR-PLUS) a luat 2.686 voturi, Florin Micu (PMP) a primit 1.290 voturi. Un calcul simplu, ne arată că Ion Ștefan l-ar fi putut depăși pe Cristi Misăilă dacă nu ar fi avut contracandidați pe dreapta: peste 16.000 de voturi, adunate cu cele ale lui Atanasiu și Micu, circa 15.000 de voturi, adunate doar cu cele ale Corinei Atanasiu.

Conform calculelor electorale, candidatul PSD a luat cam tot ce putea lua, adică a adunat maximum de voturi din cele valabil exprimate care proveneau din stânga eșichierului politic. În schimb, candidatul PNL n-a beneficiat de voturile electoratului de dreapta/ anti-PSD, circa 13 procente fiind distribuite către candidații USR-PLUS și PMP. Vor urma noi declarații politice, acuzații și explicații prin zona dreptei politice, la fel ca în anii precedenți, însă concluzia seacă a cifrelor, a voturilor din 27 septembrie, indică un lucru simplu: stânga s-a mobilizat pentru Cristi Misăilă, dreapta s-a divizat, tot în sprijinul lui Misăilă. Toată lumea știe asta, de mulți ani, însă în momentele importante pare că o forță nevăzută îi bulversează și-i antagonizează pe cei din tabăra dreaptă.

După fiecare scrutin se fac diverse calcule și analize privind votul și tot ceea ce a însemnat procesul electoral. Dincolo de interpretări și declarații pre- și post-alegeri, cifrele par a oferi o analiză cât de cât obiectivă. Iar ”calculul hârtiei”, ca în competițiile sportive, ne arată că, la alegerile de duminică, candidatul PSD la funcția de primar al municipiului Focșani a beneficiat și de sprijinul Pro România și ALDE. Dacă sprijinul Pro România a fost unul declarat și asumat, cel al ALDE a fost subînțeles. De cealaltă parte, candidatul PNL a avut de luptat atât cu PSD cât și cu doi ”colegi” de dreapta, de la USR-PLUS și PMP. Implicit, această luptă electorală a fost în beneficiul candidatului PSD.

Să vedem ce ne spun cifrele de la Autoritatea Electorală Permanentă. Cristi Misăilă (PSD) a obținut 14.510 voturi. Pro România nu și-a pus candidat și a anunțat că îl susține pe Misăilă. Partidul lui Ponta a obținut 889 de voturi pentru Consiliul Local Focșani. Nici ALDE nu și-a pus candidat la Focșani, dar această formațiune a fost mereu la căruța PSD. În Focșani, partidul lui Tăriceanu a luat 645 de voturi. Așadar, fără a face mari calcule, putem spune că Misăilă a beneficiat de circa 1.500 de voturi de la cele două partide. Altfel, dacă Pro România și ALDE ar fi avut candidați proprii la postul de primar, scorul lui Misăilă ar fi fost de circa 13.000 de voturi. De cealaltă parte, candidații anti-PSD (cel puțin în declarații publice) au luat voturi proprii, care au divizat partea dreaptă a eșichierului politic local (așa cum se întâmplă, de altfel, de 30 de ani). Ion Ștefan (PNL) a obținut 12.322 voturi, Corina Atanasiu (USR-PLUS) a luat 2.686 voturi, Florin Micu (PMP) a primit 1.290 voturi. Un calcul simplu, ne arată că Ion Ștefan l-ar fi putut depăși pe Cristi Misăilă dacă nu ar fi avut contracandidați pe dreapta: peste 16.000 de voturi, adunate cu cele ale lui Atanasiu și Micu, circa 15.000 de voturi, adunate doar cu cele ale Corinei Atanasiu.

Conform calculelor electorale, candidatul PSD a luat cam tot ce putea lua, adică a adunat maximum de voturi din cele valabil exprimate care proveneau din stânga eșichierului politic. În schimb, candidatul PNL n-a beneficiat de voturile electoratului de dreapta/ anti-PSD, circa 13 procente fiind distribuite către candidații USR-PLUS și PMP. Vor urma noi declarații politice, acuzații și explicații prin zona dreptei politice, la fel ca în anii precedenți, însă concluzia seacă a cifrelor, a voturilor din 27 septembrie, indică un lucru simplu: stânga s-a mobilizat pentru Cristi Misăilă, dreapta s-a divizat, tot în sprijinul lui Misăilă. Toată lumea știe asta, de mulți ani, însă în momentele importante pare că o forță nevăzută îi bulversează și-i antagonizează pe cei din tabăra dreaptă.