Câștigători și pierzători nu sunt numai în ceea ce privește partidele mari, PSD și PNL. Alegerile locale din 5 iunie au stabilit și ierarhia și tendințele electorale ale formațiunilor politice mici, aflate la limita supraviețuirii. Despre UDMR nu sunt prea multe de spus. Comunitatea maghiară are voturile ei și obține scoruri de peste 5% din cauză că nu se prezintă prea mulți români la vot (mai ales la parlamentare). În schimb, celelalte partide trebuie să găsească soluții de supraviețuire și de creștere, mai ales în perspectiva scrutinului parlamentar de la toamnă.
Principala tendință electorală de pe scena politică a fost anticipată în perioada campaniei pentru alegerile din 5 iunie: ALDE i-a luat locul UNPR ca partid balama. Nu numai problemele cuplului de generali de carton Oprea&Onțanu, plus dezertările ulterioare, i-au determinat pe liderii PSD să o cotească spre ALDE. Sprijinirea partidului lui Tăriceanu are un scop bine definit: ruperea PNL, atât ca membri cât și ca voturi. Tăriceanu nu este cultivat numai de Ponta ci, așa cum s-a văzut în campania electorală și a doua zi după alegerile locale, și Dragnea a promovat obsesiv parteneriatul cu ALDE.„După alegerile locale am stabilit cu domnul Tăriceanu să coordonăm negocierea preavizării majorităţilor în consiliile locale şi judeţene, în primul rând PSD, ALDE şi UNPR. După asta o să evaluăm care este cea mai bună formulă pentru alegerile parlamentare, să candidăm separat sau să candidăm pe liste comune. Este un răspuns pe care acum nu îl avem pentru că ne interesează ca la alegerile parlamentare să putem avea majoritate pentru a putea guverna, dar alianţa cu ALDE funcţionează foarte bine şi cu UNPR şi înainte când era domnul Oprea şi de când a venit domnul Steriu”, spunea președintele PSD la mijlocul lunii mai. Lucru adeverit imediat după scrutinul din 5 iunie. Adică ”pe noi ne interesează ALDE, UNPR e pe acolo, desigur, dar ALDE e prioritatea”.
Partidul condus de cuplul Tăriceanu-Constantin a depus mai puține liste de candidați decât UNPR, inclusiv în Vrancea. Rețeaua de activiști UNPR este mai întinsă decât cea a formațiunii lui Tăriceanu. Liderii și candidații UNPR au fost mai dinamici și au bătut județul în lung și-n lat. Calcule simple, pe număr de candidați și activitate electorală, indicau o superioritate a UNPR în fața ALDE. Doar apropierea din ce în ce mai strânsă și mai fățișă dintre PSD și ALDE punea niște semne de întrebare. Iar rezultatele s-au văzut, în București, în țară, în Vrancea – au ieșit așa cum au vrut liderii PSD&ALDE. Formațiunea lui Tăriceanu a luat cu circa 2.500 de voturi mai mult decât UNPR în Vrancea pentru alegerea Consiliului Județean. UNPR a scăzut, inexplicabil la prima vedere, și nu a trecut pragul electoral, iar ALDE a reușit chiar să obțină două mandate în CJV. Chiar dacă are singur majoritate, președintele PSD Vrancea a declarat, deja, că va respecta înțelegerea cu ALDE și-i va oferi, din nou, un post de vicepreședinte al Consiliului Județean lui Ionel Cel-Mare, șeful ALDE Vrancea. La Focșani a fost mai greu, popularitatea viceprimarului și candidatului UNPR, Marius Iorga, fiind un obstacol în calea afundării totale a UNPR. În ciuda presiunilor și manipulărilor, UNPR a scos un rezultat destul de bun în Focșani, reușind să obțină două mandate de consilier local. Până la urmă, eforturile ”conjugate” au dus la un procent de peste 5% pentru ALDE și la obținerea unui mandat de consilier local. S-au străduit puțin, din moment ce Lucian Vulpe, candidatul ALDE la Primăria Focșani, a luat sub 5%. E simplu: maximizat scorul pe partid, că de el ai nevoie, și minimizat scorul candidatului, că nu e important (unde mai pui că se aude că Lucian Vulpe nu ar dori să ocupe locul de consilier local obținut de ALDE). Dacă ALDE n-ar fi trecut pragul electoral, ar fi fost posibil ca PNL să ajungă la un număr egal de consilieri cu PSD iar UNPR ar fi avut un cuvânt greu la negocierea majorității. Acum, cu formula 9 consilieri PSD plus unul ALDE, UNPR nu mai poate emite vreo pretenție. În culise se vorbește că PSD va numi ambii viceprimari în Focșani, posibil Bogdan Matișan și Ionuț Mersoiu. Iorga&UNPR au cam fost excluși din negocieri și calcule. Ar fi și un fel de ”pedeapsă” aplicată de PSD lui Marius Iorga, care nu a răspuns sunetelor de sirenă roșie, propagate pe multe unde și sub diverse forme. Aceeași schemă s-ar putea aplica și în celelalte localități ale județului, acolo unde ALDE are consilieri. PSD are nevoie ca partidul lui Tăriceanu să fie destul de bine structurat în teritoriu pentru a-i ademeni pe membrii și simpatizanții PNL. De succesul promovării ALDE și ruperii unei bucăți din PNL depind rezultatul PSD la alegerile parlamentare din toamnă și preluarea guvernării și puterii totale de către Dragnea, Oprișan, Firea, Ponta&comp la sfârșitul anului. Cu UNPR sau fără UNPR, are prea puțină importanță. Partidul fondat de Gabriel Oprea este în cădere și nu mai reprezintă o miză importantă. ”Supraviețuirea” UNPR ar putea consta în dizolvarea în PSD. Nu văd cum ar putea trece pragul electoral de 5% pe propriile picioare, la toamnă.
Cât despre PMP, experimentul lui Traian Băsescu a rămas la stadiul de experiment. Prea multe bulversări interne, inclusiv la Vrancea, intrări/plecări, discursuri controversate, toate i-au determinat pe mulți să facă un pas înapoi din PMP sau să renunțe la oferta politică a fostului președinte. Iar rezultatele din Vrancea, cu un procent sub 3% pe vot politic, la Consiliul Județean, și doar 13 consilieri locali, sunt edificatoare în acest sens. Despre celelalte formațiuni care au depus liste de candidați în Vrancea sunt prea puține de spus. Unele sunt la stadiul de hobby, altele la categoria de aventuri politice, altele sunt rezultatul unor vanități sau al unor interese. Cu o singură mențiune specială pentru PNȚCD, pentru cei care reușesc să țină în viață acest partid istoric (cu rezultate modeste, e adevărat), hulit pe nedrept de contemporanii post-decembriști.
