Astăzi este Ajunul Bobotezei, prima zi de post din anul calendaristic (chiar zi de post negru, pentru cei care pot ține). Canoanele Bisericii ne învață că în Ajunul Bobotezei se ajunează total, iar a doua zi se ia agheasmă pe nemâncate. Postul din ziua de 5 ianuarie este păstrat din perioada secolele IV-VI, când catehumenii se pregăteau prin post și rugăciune timp de 40 de zile, să primească botezul în seara acestei zile. După ce primeau botezul, puteau să participe pentru prima dată la liturghia credincioșilor și să se împărtășească. Astăzi, creștinii postesc în această zi, pentru a putea gusta cu vrednicie din apa sfințită – Agheasma Mare. În unele regiuni, în special în Moldova, creștinii ortodocși gustă pe nemâncate din Agheasma Mare timp de opt zile, de la Ajunul Bobotezei (5 ianuarie) până la 14 ianuarie – odovania praznicului.

Cu Agheasma Mare se stropesc casele credincioșilor și locuitorii acestora, în Ajunul Bobotezei. Tot cu ea se stropesc și lucrurile care trebuie binecuvântate sau sfințite, cum ar fi, de pildă, la binecuvântarea și sfințirea prapurilor, la sfințirea crucii și a troițelor, a clopotului, a vaselor și veșmintelor liturgice, la sfințirea icoanelor, a bisericilor, a antimiselor și a Sfântului și Marelui Mir. În Ajunul Botezului Domnului sunt săvârșite Ceasurile Împărătești, Sfânta Liturghie a Sfântului Vasile cel Mare unită cu Vecernia, apoi Sfințirea cea mare a apei.

Dacă Agheasma Mică se poate săvârși ori de câte ori credincioșii doresc acest lucru, Agheasma Mare se oficiază de două ori pe an, pe 5 ianuarie, în Ajunul Botezului Domnului, și pe 6 ianuarie, în ziua praznicului Bobotezei. În casele credincioșilor, agheasma se păstrează la loc de cinste, în vase curate și dintr-însa se gustă pe nemâncate, în zilele de post și ajunare.(sursa: crestinortodox.ro)

În popor sunt mai multe credințe și obiceiuri legate de Ajunul Bobotezei. De exemplu, fetele nemăritate trebuie să ia o rămurică din mănunchiul de busuioc cu care preotul stropește și să o pună sub pernă, pentru a-și visa ursitul. În unele zone, fetele tinere și femeile necăsătorite puneau busuioc la streașina casei, iar dacă a doua zi îl găseau plin de chiciură, însemna că se vor mărita cu un băiat bogat. Un alt obicei este asemănător Ajunului Nașterii Domnului. Astfel, în Ajunul Bobotezei, pe masa din „camera de curat” se aşterne o faţă de masă, aleasă special pentru acest moment. Sub faţa de masă se pune fân sau otavă, iar pe fiecare colţ se pune câte un bulgăre de sare. Pe masă se pun 12 feluri de mâncare: colivă, fiertură de prune sau perje afumate, borş de fasole albă în care se fierb colţunaşi mici, umpluţi cu ciuperci, borş de pește, pește prăjit, „vărzare” – plăcinte de post umplute cu tocătură de varză acră -, plăcinte cu mac etc.

Astăzi este Ajunul Bobotezei, prima zi de post din anul calendaristic (chiar zi de post negru, pentru cei care pot ține). Canoanele Bisericii ne învață că în Ajunul Bobotezei se ajunează total, iar a doua zi se ia agheasmă pe nemâncate. Postul din ziua de 5 ianuarie este păstrat din perioada secolele IV-VI, când catehumenii se pregăteau prin post și rugăciune timp de 40 de zile, să primească botezul în seara acestei zile. După ce primeau botezul, puteau să participe pentru prima dată la liturghia credincioșilor și să se împărtășească. Astăzi, creștinii postesc în această zi, pentru a putea gusta cu vrednicie din apa sfințită – Agheasma Mare. În unele regiuni, în special în Moldova, creștinii ortodocși gustă pe nemâncate din Agheasma Mare timp de opt zile, de la Ajunul Bobotezei (5 ianuarie) până la 14 ianuarie – odovania praznicului.

Cu Agheasma Mare se stropesc casele credincioșilor și locuitorii acestora, în Ajunul Bobotezei. Tot cu ea se stropesc și lucrurile care trebuie binecuvântate sau sfințite, cum ar fi, de pildă, la binecuvântarea și sfințirea prapurilor, la sfințirea crucii și a troițelor, a clopotului, a vaselor și veșmintelor liturgice, la sfințirea icoanelor, a bisericilor, a antimiselor și a Sfântului și Marelui Mir. În Ajunul Botezului Domnului sunt săvârșite Ceasurile Împărătești, Sfânta Liturghie a Sfântului Vasile cel Mare unită cu Vecernia, apoi Sfințirea cea mare a apei.

Dacă Agheasma Mică se poate săvârși ori de câte ori credincioșii doresc acest lucru, Agheasma Mare se oficiază de două ori pe an, pe 5 ianuarie, în Ajunul Botezului Domnului, și pe 6 ianuarie, în ziua praznicului Bobotezei. În casele credincioșilor, agheasma se păstrează la loc de cinste, în vase curate și dintr-însa se gustă pe nemâncate, în zilele de post și ajunare.(sursa: crestinortodox.ro)

În popor sunt mai multe credințe și obiceiuri legate de Ajunul Bobotezei. De exemplu, fetele nemăritate trebuie să ia o rămurică din mănunchiul de busuioc cu care preotul stropește și să o pună sub pernă, pentru a-și visa ursitul. În unele zone, fetele tinere și femeile necăsătorite puneau busuioc la streașina casei, iar dacă a doua zi îl găseau plin de chiciură, însemna că se vor mărita cu un băiat bogat. Un alt obicei este asemănător Ajunului Nașterii Domnului. Astfel, în Ajunul Bobotezei, pe masa din „camera de curat” se aşterne o faţă de masă, aleasă special pentru acest moment. Sub faţa de masă se pune fân sau otavă, iar pe fiecare colţ se pune câte un bulgăre de sare. Pe masă se pun 12 feluri de mâncare: colivă, fiertură de prune sau perje afumate, borş de fasole albă în care se fierb colţunaşi mici, umpluţi cu ciuperci, borş de pește, pește prăjit, „vărzare” – plăcinte de post umplute cu tocătură de varză acră -, plăcinte cu mac etc.