Scandalurile de abuz sexual apărute în presă în 2024, în care au fost implicați profesorii Alfred Bulai și Marius Pieleanu de la SNSPA, au adus schimbări importante în materie de prevenire și combatere a hărțuirii sexuale la nivel universitar, prin adoptarea Codului-cadru de etică și deontologie universitară și a unui nou Regulament al comisiilor de etică, acte normative care au introdus posibilitatea depunerii sesizărilor anonime, au încadrat abuzul de funcție în scop sexual ca abatere etică gravă și au obligat universitățile să sesizeze organele de urmărire penală fără a opri investigațiile interne.
Problema majoră rămâne însă, așa cum precizează cercetătoarea Adela Alexandru de la Centrul FILIA, implementarea deficitară a Codului-cadru de etică de către universități și lipsa unui mecanism eficient de control de la nivel ministerial. Universitățile își păstrează în continuare un grad de autonomie ridicat în privința gestionării cazurilor de hărțuire sexuală, iar acest lucru poate însemna deficiențe precum un proces greoi de raportare a incidentelor, lipsa accesului la informație pentru părțile implicate sau nerezolvarea sesizărilor de către comisiile de etică în termenul legal stabilit de Codul-cadru. În România nu există încă o cultură instituțională sănătoasă la nivel universitar care să prevină și să combată eficient hărțuirea sexuală, susține Adela Alexandru. O astfel de cultură presupune o serie de măsuri care ar trebui implementate de către conducerile universităților, măsuri menite să înlocuiască climatul fricii și al nesiguranței care predomină în unele medii universitare, așa cum a reieșit din cel mai recent caz de abuz sexual apărut în presă, cel al lectorului universitar de la Iași, Alexandru Toader. ”De fiecare dată când apare un nou scandal în presă, prioritatea zero a universităților este să-și reașeze cravata și să-și repare imaginea, în loc să se întrebe serios ce ne-a adus în această situație și cum putem preveni astfel de cazuri pe viitor. Universitățile privesc totul doar ca pe o criză — o criză de comunicare pe care vor să o rezolve repede, completând rapid câteva hârtii. În spatele acestor episoade tragice nu rămâne însă o cultură instituțională care să garanteze cu adevărat siguranța studentelor și a studenților.”
Interviul integral cu Adela Alexandru îl puteți citi pe PRESShub.
