S-a stins o viață de om, o voce inconfundabilă, un artist complet. Regina del Belcanto, marea soprană a României, Mariana Nicolesco, a decedat astăzi, la vârsta de 73 de ani. Sunt profund îndurerat de această veste cumplită și sunt alături de familie și de toți cei dragi. Îi mulțumim Marianei Nicolesco pentru întreaga moștenire artistică, pentru tot ce a făcut pentru România în lume! Dumnezeu să o odihnească! (ministrul Culturii, Lucian Romașcanu)

În 1982, a debutat la Teatrul Scala din Milano, în premiera mondială a operei „La Vera Storia” de Luciano Berio, fiind protagonistă apoi în numeroase noi puneri în scenă, recitaluri şi concerte. A strălucit în spectacole şi la Metropolitan Opera din New York, la Munchen, Viena, Paris, Hamburg, Roma, Chicago, Barcelona, Dresda, Tokyo, la Festivalul de la Salzburg şi la Rossini Opera Festival de la Pesaro, precum şi la Rio de Janeiro, Pretoria, Caracas, Toronto, San Francisco. Sonorităţile vocii sale au cucerit publicul marilor săli de concert, Carnegie Hall din New York, Royal Festival Hall Londra, Accademia Santa Cecilia de la Roma sau cele de la Amsterdam şi Viena, Marea Sală a Conservatorului din Moscova. A captivat atenţia publicului de la prima sa apariţie în rolul Violettei din „La Traviata”, pusă în scenă la Florenţa. În lunga istorie a Teatrului Scala din Milano, Mariana Nicolesco este soprana care a apărut în cele mai multe premiere absolute.

A cântat sub bagheta unor dirijori ca Thomas Schippers, Carlo Maria Giulini, Wolfgang Sawallisch, Riccardo Muti, Seiji Ozawa, Lorin Maazel, Colin Davis sau Alberto Zedda şi a colaborat cu regizorii Luchino Visconti, Franco Zeffirelli, Luca Ronconi, Giorgio Strehler, Jean-Pierre Ponnelle, Patrice Chereau, Jonathan Miller. La invitaţia Papei Ioan Paul al II-lea, a cântat la Vatican, în Concertul de Crăciun din 1993, vechile colinde româneşti, ascultate de peste un miliard de oameni prin intermediul Mondoviziunii, potrivit Dicţionarului „Membrii Academiei Române 1866/2003”, ediţia a III-a (Editura Enciclopedică/Editura Academiei Române Bucureşti, 2003). Mai multe detalii pe Agerpres.

S-a stins o viață de om, o voce inconfundabilă, un artist complet. Regina del Belcanto, marea soprană a României, Mariana Nicolesco, a decedat astăzi, la vârsta de 73 de ani. Sunt profund îndurerat de această veste cumplită și sunt alături de familie și de toți cei dragi. Îi mulțumim Marianei Nicolesco pentru întreaga moștenire artistică, pentru tot ce a făcut pentru România în lume! Dumnezeu să o odihnească! (ministrul Culturii, Lucian Romașcanu)

În 1982, a debutat la Teatrul Scala din Milano, în premiera mondială a operei „La Vera Storia” de Luciano Berio, fiind protagonistă apoi în numeroase noi puneri în scenă, recitaluri şi concerte. A strălucit în spectacole şi la Metropolitan Opera din New York, la Munchen, Viena, Paris, Hamburg, Roma, Chicago, Barcelona, Dresda, Tokyo, la Festivalul de la Salzburg şi la Rossini Opera Festival de la Pesaro, precum şi la Rio de Janeiro, Pretoria, Caracas, Toronto, San Francisco. Sonorităţile vocii sale au cucerit publicul marilor săli de concert, Carnegie Hall din New York, Royal Festival Hall Londra, Accademia Santa Cecilia de la Roma sau cele de la Amsterdam şi Viena, Marea Sală a Conservatorului din Moscova. A captivat atenţia publicului de la prima sa apariţie în rolul Violettei din „La Traviata”, pusă în scenă la Florenţa. În lunga istorie a Teatrului Scala din Milano, Mariana Nicolesco este soprana care a apărut în cele mai multe premiere absolute.

A cântat sub bagheta unor dirijori ca Thomas Schippers, Carlo Maria Giulini, Wolfgang Sawallisch, Riccardo Muti, Seiji Ozawa, Lorin Maazel, Colin Davis sau Alberto Zedda şi a colaborat cu regizorii Luchino Visconti, Franco Zeffirelli, Luca Ronconi, Giorgio Strehler, Jean-Pierre Ponnelle, Patrice Chereau, Jonathan Miller. La invitaţia Papei Ioan Paul al II-lea, a cântat la Vatican, în Concertul de Crăciun din 1993, vechile colinde româneşti, ascultate de peste un miliard de oameni prin intermediul Mondoviziunii, potrivit Dicţionarului „Membrii Academiei Române 1866/2003”, ediţia a III-a (Editura Enciclopedică/Editura Academiei Române Bucureşti, 2003). Mai multe detalii pe Agerpres.