În urma unei solicitări a Ministerului Culturii, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti” a emis următorul punct de vedere.
𝟏. Feminizarea numelor de profesii, meserii și funcții reprezintă un proces dinamic, rezultat din interacțiunea continuă dintre uz și normă. Extinderea participării femeilor la activități și responsabilități publice, transformarea profesiilor și modificarea reprezentărilor sociale influențează atât apariția femininelor, cât și acceptarea lor. Stabilizarea uzului unei forme și eventuala neutralizare a conotațiilor sale presupun, adesea, o perioadă de variație.
Normarea reflectă nuanțat această situație. În DOOM³, forme precum 𝑑𝑒𝑐𝑎𝑛𝑎̆, 𝑑𝑒𝑝𝑢𝑡𝑎𝑡𝑎̆, 𝑝𝑟𝑒ș𝑒𝑑𝑖𝑛𝑡𝑎̆ sau 𝑖𝑛𝑔𝑖𝑛𝑒𝑟𝑎̆ sunt înregistrate fără mărci de uz; 𝑚𝑖𝑛𝑖𝑠𝑡𝑟𝑎̆ este marcată „colocvial”, 𝑝𝑟𝑖𝑚𝑎̆𝑟𝑖ț𝑎̆ și 𝑚𝑖𝑛𝑖𝑠𝑡𝑟𝑒𝑎𝑠𝑎̆ sunt marcate „familiar”, iar 𝑟𝑒𝑐𝑡𝑜𝑟𝑎̆ are indicația „rar”. Aceste precizări privesc registrul sau frecvența, nu potențialul limbii de a forma feminine. Îndreptarul din 2024 (ÎOOP⁶) formulează explicit principiul selectării femininelor acceptate de limba literară, ilustrându-l prin 𝑎𝑟ℎ𝑖𝑡𝑒𝑐𝑡𝑎̆, 𝑎𝑡𝑙𝑒𝑡𝑎̆, 𝑎𝑣𝑜𝑐𝑎𝑡𝑎̆. Tratamentul normativ ține, așadar, seama de particularitățile fiecărui cuvânt.
𝟐. Percepția vorbitorilor este influențată și de procedeele de formare a cuvintelor în limba română. Unele sufixe folosite pentru feminine au și valori semantice independente: -𝑖𝑡̦𝑎̆, de exemplu, are și întrebuințări diminutivale. Asocierea poate sugera familiaritate, diminuare a prestigiului sau ironie, favorizând perceperea unor formații ca aparținând unui registru nestandard. Efectul nu este însă automat: cuvântul 𝑑𝑜𝑐𝑡𝑜𝑟𝑖ț𝑎̆ nu poartă, în DOOM³ (de altfel, nici în DOOM²), mărci speciale de uz precum „colocvial” sau „familiar”. Ceea ce contează este istoria fiecărui cuvânt, frecvența și contextele folosirii sale. Anchetele privind percepția vorbitorilor (Mîrzea Vasile și Dinică 2019) arată că preferința pentru masculin poate coexista cu acceptarea femininului. Ele evidențiază rolul familiarității și al prestigiului atribuit formelor, fără a furniza, singure, un criteriu suficient pentru normare.
𝟑. De asemenea, este important de menționat că DOOM³ a apărut în 2021. Evaluările sociolingvistice pot evolua rapid odată cu dinamica socială, iar expunerea repetată la o formă poate reduce impresia de noutate sau familiaritate. Schimbările de uz constituie temeiuri pentru reevaluări normative, fără ca fiecare preferință individuală sau creștere de frecvență să modifice imediat norma consemnată.
𝟒. În acest cadru, considerăm că forma 𝑚𝑖𝑛𝑖𝑠𝑡𝑟𝑎̆, deși marcată „colocvial”, poate fi folosită în comunicarea orală și în scris, în contexte care admit acest registru, inclusiv în intervenții publice și texte cu o componentă personală. Analogia cu 𝑑𝑒𝑐𝑎𝑛𝑎̆ sau 𝑑𝑒𝑝𝑢𝑡𝑎𝑡𝑎̆ susține firescul desemnării la feminin, fără a conferi automat acestor forme același statut stilistic. Preferința titularei poate fi avută în vedere în alegerea desemnării, cu respectarea contextului de comunicare.
Pentru comunicarea scrisă formală, în special acte, adrese și alte documente instituționale, recomandăm utilizarea masculinului generic 𝑚𝑖𝑛𝑖𝑠𝑡𝑟𝑢, care desemnează funcția oficială din Guvern/Cabinet, independent de genul natural al persoanei care exercită funcția. Recomandarea urmărește stabilitatea și uniformitatea terminologiei administrative și poate fi reevaluată în raport cu evoluția uzului și cu viitoarele precizări normative.
𝐑𝐞𝐟𝐞𝐫𝐢𝐧ț𝐞
DOOM² = Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti”, 2005, Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a, revăzută și adăugită, coord. Ioana Vintilă-Rădulescu, București, Univers Enciclopedic.
DOOM³ = Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti”, 2021, Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a, revăzută și adăugită, coord. Ioana Vintilă-Rădulescu, București, Univers Enciclopedic Gold. Versiunea online: https://doom.lingv.ro/.
ÎOOP⁶ = Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti”, 2024, Îndreptar ortografic, ortoepic, morfologic și de punctuație, ediția a VI-a, coord. Gabriela Pană Dindelegan, București, Univers Enciclopedic Gold.
Mîrzea Vasile, Carmen, Andreea Dinică, 2019, „Percepția vorbitorilor asupra (ne)feminizării numelor de funcții, demnități și meserii în româna actuală. O analiză cantitativă”, în 𝐿𝑖𝑚𝑏𝑎 𝑟𝑜𝑚𝑎̂𝑛𝑎̆, LXVIII, nr. 4, p. 511–528.
Răspuns redactat de: CSI dr. habil., conf. univ. dr. habil. Alexandru Nicolae (comunicat de presă)
