PSD și PNL sunt în stare să arunce în aer PNRR, acest plan de țară care ar fi trebuit să schimbe România și cu care s-au lăudat atât de mult în ultimii doi ani, doar pentru circa9.000 de privilegiați, care primesc așa numitele „pensii nesimțit de mari”. Deși jaloanele pentru reforma pensiilor speciale, incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență, sunt clare, deși Comisia Europeană a transmis deja Guvernului că nu este dispusă la nici un compromis la acest capitol, deși însuși ministrul Fondurilor Europene, liberalul Marcel Boloș, a transmis public că România poate pierde în prima fază 3 miliarde de euro, PSD se opune din răsputeri să salveze acest sistem inechitabil.

Marcel Ciolacu, teoretic viitor premier, și Marius Budăi, ministru al Muncii și hărțuitor, vin cu totul felul de argumente aberante pentru a nu-și face treaba, în condițiile în care termenele asumate sunt deja depășite: ba că este război la graniță și un șofer de basculantă câștigă mai mult decât un subofițer de Piranha, ba că fac un comitet interministerial, să discute problema, deși legea de reformă trebuia să fie gata la 31 decembrie 2022, ba lansează tot felul de fumigene, sub aberante argumente că „cei care au scris în PNRR îi urăsc pe români”.

Ce li s-a dat rămâne bun dat, dar pe viitor vor primi mai puțin. Nu este nimic retroactiv în cazul unei recalculări, după cum mi-a explicat un specialist în materie de legislație a pensiilor. De altfel, nu doar CCR a fost de acord cu această afirmație, ci și Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), care a menționat, de asemenea, că doar pensia este garantată nu și cuantumul acesteia. „Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în hotărârea pronunțată în Cauza Muller contra Austriei, 1972, a subliniat faptul că, deşi art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţie garantează drepturile patrimoniale ale unei persoane care a contribuit la sistemul de asigurări sociale, acest text nu poate fi interpretat în sensul că acea persoană ar avea dreptul la o pensie într-un anumit cuantum”, arată CEDO.

Decizia CCR 900/2020, la punctul 105, prevede „cuantumul pensiei, stabilit potrivit principiului contributivi tații, se constituie într-un drept câştigat, astfel încât diminuarea acestuia nu poate fi acceptată nici măcar cu caracter temporar. Prin sumele plătite sub forma contribuțiilor la bugetul asigurărilor sociale, persoana în cauză practic şi-a câştigat dreptul de a primi o pensie în cuantumul rezultat prin aplicarea principiului contributivității”.

Din nou, explicația e aceeași: numai pensia contributivă constituie un drept câștigat. Pensia de serviciu nu este un drept câștigat integral. Partea necontributivă poate fi modificată oricând de către Guvern sau Parlament. Numai să vrea.

Articolul integral, pe PRESShub.

PSD și PNL sunt în stare să arunce în aer PNRR, acest plan de țară care ar fi trebuit să schimbe România și cu care s-au lăudat atât de mult în ultimii doi ani, doar pentru circa9.000 de privilegiați, care primesc așa numitele „pensii nesimțit de mari”. Deși jaloanele pentru reforma pensiilor speciale, incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență, sunt clare, deși Comisia Europeană a transmis deja Guvernului că nu este dispusă la nici un compromis la acest capitol, deși însuși ministrul Fondurilor Europene, liberalul Marcel Boloș, a transmis public că România poate pierde în prima fază 3 miliarde de euro, PSD se opune din răsputeri să salveze acest sistem inechitabil.

Marcel Ciolacu, teoretic viitor premier, și Marius Budăi, ministru al Muncii și hărțuitor, vin cu totul felul de argumente aberante pentru a nu-și face treaba, în condițiile în care termenele asumate sunt deja depășite: ba că este război la graniță și un șofer de basculantă câștigă mai mult decât un subofițer de Piranha, ba că fac un comitet interministerial, să discute problema, deși legea de reformă trebuia să fie gata la 31 decembrie 2022, ba lansează tot felul de fumigene, sub aberante argumente că „cei care au scris în PNRR îi urăsc pe români”.

Ce li s-a dat rămâne bun dat, dar pe viitor vor primi mai puțin. Nu este nimic retroactiv în cazul unei recalculări, după cum mi-a explicat un specialist în materie de legislație a pensiilor. De altfel, nu doar CCR a fost de acord cu această afirmație, ci și Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), care a menționat, de asemenea, că doar pensia este garantată nu și cuantumul acesteia. „Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în hotărârea pronunțată în Cauza Muller contra Austriei, 1972, a subliniat faptul că, deşi art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţie garantează drepturile patrimoniale ale unei persoane care a contribuit la sistemul de asigurări sociale, acest text nu poate fi interpretat în sensul că acea persoană ar avea dreptul la o pensie într-un anumit cuantum”, arată CEDO.

Decizia CCR 900/2020, la punctul 105, prevede „cuantumul pensiei, stabilit potrivit principiului contributivi tații, se constituie într-un drept câştigat, astfel încât diminuarea acestuia nu poate fi acceptată nici măcar cu caracter temporar. Prin sumele plătite sub forma contribuțiilor la bugetul asigurărilor sociale, persoana în cauză practic şi-a câştigat dreptul de a primi o pensie în cuantumul rezultat prin aplicarea principiului contributivității”.

Din nou, explicația e aceeași: numai pensia contributivă constituie un drept câștigat. Pensia de serviciu nu este un drept câștigat integral. Partea necontributivă poate fi modificată oricând de către Guvern sau Parlament. Numai să vrea.

Articolul integral, pe PRESShub.