AcasăSocietateZi de mare sărbătoare: Sfântul Apostol Andrei, Ocrotitorul României

Zi de mare sărbătoare: Sfântul Apostol Andrei, Ocrotitorul României

Sfântul Apostol Andrei este sărbătorit pe data de 30 noiembrie. S-a născut în Betsaida Galileia, localitate situată pe țărmul Lacului Ghenizaret, în nordul Țării Sfinte. Din Sfânta Scriptură aflăm că era fratele lui Simon Petru. Amândoi au fost pescari, alături de tatăl lor. Având în vedere că Andrei era evreu, nu știm cu certitudine dacă numele Andrei era numele său real (acesta fiind de origine grecească). Potrivit cercetătorilor, numele Andrei era destul de prezent printre evrei, încă din perioada sec. II-III d.Hr. Pentru români, numele apostolului Andrei este legat de lupi. Se susține că acest nume –  Apostolul Lupilor – derivă din vechea denumire a dacilor, daoi, (lupi), dar și de la simbolul lor – lupul. Lupul era chiar un simbol al sanctuarelor Daciei. Legendele spun că acest animal a fost alături de daci la căderea Sarmizegetusei și că cel care era căpetenia lupilor, l-ar fi vegheat pe Apostolul Andrei prin pustia Dobrogei spre peștera care i s-a oferit ca adăpost.

Potrivit tradiției, teologilor și istoricilor, Sfântul Apostol Andrei a fost primul propovăduitor al Evangheliei la geto-daci. În Istoria bisericească, Eusebiu de Cezareea (+ 339/340) afirmă: „Sfinții Apostoli ai Mântuitorului, precum și ucenicii lor, s-au împrăștiat în toată lumea locuită pe atunci. După tradiție, lui Toma i-au căzut sorții să meargă în Partia, lui Andrei în Scitia, lui Ioan în Asia”. Calendarul gotic (sec. al IV-lea) și Martirologiile istorice occidentale (sec. VIII-IX) susțin și ele ipoteza misiunii Sf. Andrei în Scitia. Tradiția că Sfântul Apostol Andrei a predicat la sciți a fost reluată și de scriitori bisericești. De exemplu, călugărul Epifanie (sec. VIII), în ”Viața Sfântului Apostol Andrei”, afirmă că între popoarele evanghelizate de el se numărau și sciții. Sinaxarul Bisericii constantinopolitane menționează că Andrei „a predicat în Pont, Tracia și Scitia”.

Sfântul Andrei a murit ca martir la Patras. Deși nouă ne este cunoscută tradiția care afirma că Apostolul Andrei a murit pe o cruce în formă de X, se susține că această tradiție datează din secolul al XIV-lea. Nu se cunoaște data martirizării. Unii istorici îl fixează în timpul persecuției împăratului Nero, prin anii 64-67, alții în vremea persecuțiilor inițiate de Domitian (81-96). În anul 357, moaștele Sfântului Andrei au fost așezate în Biserica Sfinților Apostoli din Constantinopol, cu prilejul sfințirii acestei biserici. Cardinalul Petru de Capua va duce moaștele Sfântului Andrei în Italia, în catedrala din Amalfi, în timpul Cruciadei a IV-a. În anul 1462, în vremea papei Pius al II-lea, capul Sfântului Andrei ajunge la Roma, iar de aici a fost dus în Catedrala din Patras, în biserica cu hramul Sfântul Andrei.

Peștera în care se crede că a viețuit Sfântul Apostol Andrei, cât timp a propovăduit pe teritoriul românesc, se află la aproximativ 4 km sud-est de localitatea Ion Corvin, județul Constanța. În actuala biserică din peșteră, în pronaos, într-o nișă, se afla un fel de pat, scobit inițial în piatră, despre care tradiția spune că pe el se odihnea apostolul Andrei. În vara anului 1944, peștera transformată în biserică a fost sfințită de către Episcopul Tomisului, Chesarie Păunescu. La scurt timp după aceasta, trupele rusești invadatoare au distrus-o. Abia după 1990, prin râvna cuviosului monah Nicodim Dincă, biserica a fost refăcută și redată cultului. Astăzi, mii de credincioși vin aici pentru a se ruga pe locul unde a trăit Apostolul Andrei. Sfântul Sinod al Biserici Ortodoxe Române a hotărât, în anul 1995, ca sărbătoarea Sfântului Andrei să fie însemnată cu cruce roșie în calendarul bisericesc, iar în anul 1997 Sfântul Andrei a fost proclamat „Ocrotitorul României”. Ziua de 30 noiembrie a fost declarată sărbătoare bisericească națională, iar din 2012, această zi a devenit zi de sărbătoare legală în care nu se lucrează. (sursa: crestinortodox.ro)

Potrivit datelor Direcției Generale pentru Evidența Persoanelor din Ministerul Afacerilor Interne, sunt aproape un milion de români care își serbează astăzi ziua numelui. Puțin peste jumătate dintre aceștia sunt bărbați – 548.289. Printre cele mai frecvente nume se numără: Andrei – 515.905; Andreas – 11.642; Andras – 10.906; Andi – 3.274; Endre – 2.998. Femei care își serbează astăzi onomastica sunt 437.971. Cele mai frecvente nume sunt: Andreea – 349.447; Andra – 32.235; Andrea – 24.927; Andrada – 21.724; Andreia – 7.937.

Știri din aceeași categorie
- Advertisment -

Celee mai citite

Abonare Vrancea24.ro OK Mai Tarziu