Săptămâna trecută, Universitatea Bordeaux i-a acordat titlul de doctor, cu cel mai înalt calificativ, avocatului Cătălin Boacnă, originar din Vrancea. În același timp, a fost o premieră și pentru cea mai veche facultate de drept din România (1855), Facultatea de Drept din cadrul Universității Al. I. Cuza din Iași: este prima dată când un doctorand în cotutelă al acestei facultăți realizează susținerea publică în străinătate. Evenimentul a avut loc vineri, 19 decembrie, în fața unei comisii formate din șase membri, unele dintre cele mai importante nume din domeniul juridic românesc și francez. În topurile universitare franceze, Facultatea de Drept din cadrul Universității Bordeaux este considerată cea mai bună facultate de drept din Franța. Institutul Național de Magistratură din Franța este situat în Bordeaux și nu în Paris.
Cătălin Boacnă este absolventul Colegiului Național Pedagogic Spiru Haret din Focșani și în primă fază și-a început studiile doctorale sub îndrumarea profesorului Tudorel Toader, fost ministru al Justiției și rector al Universității Al. I. Cuza din Iași. Subiectul abordat a fost unul de maxim interes și pentru învățământul superior francez și astfel coordonarea a realizată și de profesorul Jean-Christophe Saint-Pau, președintele Asociației Franceze de Drept Penal și decan al Facultății de Drept din Bordeaux. Din comisia de susținere au mai făcut parte prof. Marie-Christine Sordino (Universitatea Montpellier – înființată în anul 1289), prof. Guillaume Beaussonie (Universitatea Toulouse – înființată în anul 1229), prof. Charlotte Claverie-Rousset (Universitatea Bordeaux) și prof. Ruxandra Răducanu (Universitatea din Craiova). Dezbaterile au durat peste patru ore și jumătate.
Bursa Guvernului francez pentru cei mai buni doctoranzi străini
În același timp, teza susținută sub titlul „Viața privată în era tehnologică, o provocare pentru dreptul penal. Studiu comparativ Franța–România” a fost finanțată de Guvernul Franței, prin Ambasada de la București. Cătălin Boacnă a obținut Bursa de excelență a Guvernului francez, una dintre cele mai elitiste burse destinate cercetătorilor străini. Lucrarea abordează, într-o perspectivă comparativă, transformările vieții private sub impactul digitalizării, al inteligenței artificiale, al profilării comportamentale și al utilizării datelor medicale, genetice și biometrice. „Subiectul este foarte actual, există o nevoie reală de protejare a vieții private prin instrumentele dreptului penal, în era numerică. Lucrarea exprimă o muncă impresionantă a doctorandului”, s-a exprimat Guillaume Beaussonie, președintele comisiei de jurizare.
Cătălin Boacnă: „omul conectat la tehnologie este în realitate un om „colectat”, căruia îi este furată puterea decizională”
Unul dintre subiectele fierbinți ale cercetării vizează profilarea comportamentală și modul în care colectarea datelor private influențează comportamentul utilizatorului te tehnologie. „Omul conectat permanent la un ecran animat de algoritmi devine, în realitate, un om „colectat”: existența sa cotidiană este însoțită de o captare continuă a datelor, atât de către giganții IT, cât și de către autoritățile publice. Dreptul penal va trebui să își elaboreze instrumente noi, sincronizate cu nivelul actual de dezvoltare tehnologică, pentru a oferi o protecție mai fină acestui tip de personalitate ale cărei decizii sunt tot mai puternic modelate din exterior”, a explicat Cătălin Boacnă.
Preluarea funcțiilor decizionale de către algoritm
Acesta susține că există un risc real ca algoritmii să preia funcțiile decizionale umane, inclusiv în ceea ce privește votul la alegerile electorale. „Nu este nicio problemă dacă acest nou tip de personalitate umană îl întreabă pe ChatGPT cu ce să se îmbrace mâine sau cum este vremea afară, problema apare în momentul în care îl va întreba cu cine să voteze. În acel punct, riscul nu mai este unul pur individual, ci unul de pierdere colectivă a liberului arbitru, prin deplasarea treptată a facultății de a decide – de la chestiuni minore la alegeri esențiale – din sfera conștiinței personale în cea a recomandărilor algoritmice”, a conchis Cătălin Boacnă.
„Rețelele de socializare au creat o extensie virtuală a sinelui”
Un alt subiect sensibil vizează construirea unui nou tip de societatea, „societatea de expunere”, cum o denumește autorul. Este vorba de o societate construită prin intermediul rețelelor de socializare. „Rețelele de socializare au creat o extensie virtuală a sinelui, iar dublul numeric a devenit o resursă exploatabilă. Asistăm astăzi la construirea societății de expunere, care transformă intimitatea în spectacol și în care realitatea trăită este înlocuită de reprezentări. Această identitate virtuală construită pe rețelele de socializare capătă valențe juridice importante mai ales în contextul comiterii unor infracțiuni în mediul online, de tipul înșelăciune, furt de identitate, hărțuire sau chiar atentat la viața privată”, a precizat Cătălin Boacnă. (comunicat de presă)
