Republica Moldova a intrat într-o nouă etapă politică după validarea alegerilor parlamentare din 28 septembrie. Curtea Constituțională de la Chișinău a confirmat rezultatele scrutinului, constatând că nu există hotărâri judecătorești definitive care să indice fraude sau vicii de procedură, iar președinta Maia Sandu a semnat decretul prin care prima ședință a noului Parlament este convocată pentru 22 octombrie. Odată cu acest moment, începe oficial redistribuirea puterii într-un legislativ în care Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) deține o majoritate clară, în timp ce opoziția pro-rusă și noile formațiuni de centru-civic caută să-și definească locul și rolul. Cu 55 de mandate, PAS obține a doua oară o majoritate confortabilă, aproape la limită dacă excludem și pe cei 2 deputați de la Platforma „Demnitate și Adevăr”, suficientă pentru a forma singur guvernul și a controla agenda legislativă. Este, fără îndoială, o victorie clară, dar și un moment de cotitură care pune din nou partidul de guvernământ în fața vechiului paradox: are întreaga putere, dar și întreaga responsabilitate. (…)
Ce urmează? În primul rând, o perioadă de stabilitate aparentă, urmată de o testare dură a capacității PAS de a guverna singur. În următoarele 4-5 luni, guvernul va fi obligat să livreze rezultate concrete: salarii, energie, căldură, infrastructură, combaterea corupției, securitate. În paralel, opoziția va încerca să provoace o criză de legitimitate, transformând fiecare derapaj administrativ într-o „trădare a poporului”. Dezinformarea, oboseala socială și războiul psihologic vor fi instrumentele principale ale acestei contraofensive. De astăzi, Republica Moldova intră într-o fază a maturității politice, dar una în care maturitatea se va măsura nu în procente de vot, ci în capacitatea de a rezista presiunilor hibride și de a-și apăra propriul sens al democrației. Alegerile s-au încheiat. Urmează confruntarea cu realitatea. Acta, non verba.
Articolul integral îl găsiți pe PRESShub.
