Astăzi, 26 august 2025, a avut loc Adunarea generală a judecătorilor din cadrul Tribunalului
Vrancea care a avut pe ordinea de zi „Exprimarea unui punct de vedere referitor la proiectul de act normativ privind modificarea pensiilor de serviciu și la măsurile necesare în vederea protejării statutului magistraților și a independenței justiției”. Convocarea Adunării generală a judecătorilor a fost determinată de acțiunile agresive susținute ale decidenților, care conduc la ideea de aservire, prin disoluție, a puterii judecătorești. În acest context, este în mod ferm necesar ca, în exercitarea prerogativelor constituționale de putere în stat, să se atragă atenția asupra riscului iminent de distrugere a statului de drept. Demersul are ca premisă respectul față de cetățeni și solidaritatea cu aceștia pentru ca dreptul de acces la justiție să nu devină o iluzie.
Astfel, având în vedere lipsa de previzibilitate și stabilitate a statutului judecătorilor şi exigența minimală privind consolidarea și previzibilitatea statutului judecătorilor, punerea și repunerea în discuție, în ultimii 7 ani, a statutului judecătorilor în nenumărate rânduri, încălcarea flagrantă, prin cel mai recent proiect de lege, a jurisprudenței Curții Constituționale (e.g. Deciziile nr. 20/2000, 873/2010, 433/2013, 501/2015, 45/2018, 153/2020, 900/2020), a Curții de Justiție a Uniunii Europene, (e.g. cauzele C-64/16, C-262/88, C- 83/19, C-224/01, C-762/23), precum şi a Curții Europene a Drepturilor Omului (e.g., cauzele Zubko și alții v. Ucraina, Khoniakina v. Georgia, Kubat și alții v. Cehia), dar şi impunerea proiectului de lege pe fondul unui climat public de ură împotriva magistraților, format sau alimentat de declarații politicianiste, într-o campanie publică de demonizare a magistraților, Adunarea generală a judecătorilor din cadrul Tribunalului Vrancea solicită ferm reprezentanților puterii executive și puterii legislative să înceteze campania agresivă împotriva autorității judecătorești, care afectează grav statul de drept, drepturile și libertățile cetățenilor ce pot fi garantate efectiv doar de o justiție independentă şi a hotărât ca, începând cu data de 27.08.2025, să suspende activitatea de judecată, cu
următoarele excepții:
La Secția I civilă:
– Ordonanțe președințiale în materia minori și familie, în cazurile ce vizează situații de risc care pot pune în pericol viața și integritatea minorilor și necesitatea acordării/stabilirii de tratamente medicale (art. 997 Cod procedură civilă);
– Ordine de protecție (Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice cu modificările și completările ulterioare și Legea nr. 26/2024 privind ordinul de protecție cu modificările și completările ulterioare);
– Măsura plasamentului de urgență (Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului cu modificările și completările ulterioare).
La Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal:
– Suspendare executare act administrativ (art. 14 și art. 15 din Legea nr. 554/2004 cu modificările și completările ulterioare).
La Secția Penală:
– Cauze având ca obiect verificarea legalității și temeiniciei măsurilor preventive și asigurătorii;
– Cauze urgente de competența judecătorului de drepturi și libertăți – spre exemplu, luarea/prelungirea măsurilor preventive, emiterea mandatelor de supraveghere tehnică, emiterea mandatelor de percheziție domiciliară, luarea măsurilor de siguranță cu caracter provizoriu.
La această decizie s-a luat act şi de evidențierea clară, de către Înalta Curte de Casație și Justiție, a faptului că, doar printr-o gravă deformare a realității, statutul magistraților poate fi prezentat ca un „privilegiu”, iar „a vorbi de la nivelul puterii executive despre tăierea așa-ziselor privilegii înseamnă, în fapt, a slăbi, în mod deliberat, statutul judecătorilor, al magistraților. In realitate, nu se taie un „ beneficiu”, se taie din independența justiției, din echilibrul democrației”, dar şi de avertismentul Rețelei Europene a Consiliilor Judiciare care a semnalat că acum există în România o combinație inacceptabilă de atacuri politice și mediatice la adresa magistraților, modificări legislative ale statutului magistraților fără consultări, ceea ce generează o instabilitate cronică a acestui statut și, implicit, un pericol real pentru statul de drept. (Tribunalul Vrancea)
