Vineri, 6 februarie, la Catedrala Patriarhală, a avut loc proclamarea generală a canonizării celor 16 Sfinte Femei Românce. Evenimentul solemn a avut loc spre finalul Sfintei Liturghii oficiată de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, împreună cu membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. Actul oficial de proclamare a canonizării sfintelor a fost prezentat de Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop vicar patriarhal și Secretarul Sfântului Sinod. La finalul actului semnat de membrii Sfântului Sinod, se menționează instituirea sărbătorii Soborului Sfintelor Femei Românce, în a treia duminică după Învierea Domnului. Odată cu trecerea în rândul sfinților, cele 16 femei românce vor fi cinstite de Biserică în zilele stabilite de Sfântul Sinod.
„Cele 16 Sfinte Femei Românce, canonizate în anul 2025 și proclamate astăzi în Catedrala Patriarhală din București, sunt repere duhovnicești importante din trecutul istoric al Bisericii Ortodoxe Române, care ne arată, ca niște mame spirituale ale poporului român, calea care duce către Hristos. Ele și-au sfințit viața prin smerenie și dragoste de aproapele, prin credința lor puternică și curajul mărturisitor, prin răbdarea necazurilor, prin nevoințe și rugăciune. (…) Aceste noi sfinte femei românce ne arată că Biserica Ortodoxă Română a fost totdeauna binecuvântată cu femei credincioase și evlavioase, care au dus lupta cea bună a credinței și au săvârșit în sfințenie călătoria lor pământească (cf. 2 Timotei 4, 7) în multe forme de slujire: mame ai căror copii au devenit sfinți, care și-au sfințit viața prin dragoste și jertfă în mijlocul familiei, al comunității eclesiale și al societății, mucenițe care au apărat credința ortodoxă cu sângele lor, monahii care s-au nevoit în smerenie, post și neîncetată rugăciune în mănăstiri și în pustie, femei mărturisitoare care au îndurat persecuțiile pentru numele lui Hristos și soții de voievozi sau domnitori care au sprijinit Biserica și neamul românesc.”, a spus Părintele Patriarh Daniel.
Multe dintre sfintele canonizate au fost mame și soții, transmițând în propria familie învățătura creștină, care a rodit în sfințenie. Iată care sunt aceste sfinte: Sfânta Doamnă Maria Brâncoveanu (16 august); Sfânta Cuvioasă Filofteia de la Pasărea (12 aprilie); Sfânta Cuvioasă Muceniță Evloghia de la Samurcășești (19 decembrie); Sfânta Cuvioasă Elisabeta de la Pasărea (5 iunie); Sfânta Cuvioasă Platonida de la Argeș (26 septembrie); Sfânta Magdalena de la Mălainița (15 octombrie); Sfânta Cuvioasă Mavra de pe Ceahlău (4 mai); Sfânta Cuvioasă Olimpiada de la Văratic, Sfânta Cuvioasă Nazaria de la Văratic, Sfânta Cuvioasă Elisabeta (Safta) Brâncoveanu (17 august); Sfânta Olimpida din Fărcașa (4 iulie); Sfânta Mărturisitoare Blandina de la Iași (24 mai); Sfânta Anastasia Șaguna, mama Sfântului Ierarh Andrei Șaguna (1 decembrie); Sfânta Cuvioasă Filotimia de la Râmeț, mama Sfântului Cuvios Dometie cel Milostiv (6 iulie); Sfânta Cuvioasă Antonina de la Tismana (23 decembrie); Sfânta Cuvioasă Matrona de la Hurezi (5 mai). (sursa: basilica.ro)
