R. Moldova s-a „întors” oficial la limba română cu grafie latină pe 31 august 1989, cu doi ani mai devreme decât proclamarea independenței de URSS, dar „Ziua limbii române”, marcată din 1990, a trecut Prutul 13 ani mai târziu, devenind o sărbătoare comună, în R. Moldova și România. Divorțul juridic de URSS, proclamarea independenței în 1991, a avut loc într-o atmosferă mult mai tensionată, pentru că s-a făcut la mai puțin de o săptămână de la puciul de la Moscova. Iar gruparea militară care dorea să preia puterea în centrul unional își propunea readucerea cu forța în interiorul URSS a republicilor care își proclamaseră suveranitatea. În acele condiții, când nimeni nu știa cum se vor comporta forțele armate și comandamentul militar al Uniunii Sovietice, a fost un act de curaj din partea deputaților din primul Parlament de a proclama independența tânărului stat Republica Moldova, declară într-un interviu pentru RFI România analistul politic Igor Boțan, directorul Asociației pentru Democrație Participativă ADEPT de la Chișinău. ADEPT reflectă alegerile din Republica Moldova pe pagina alegeri.md și cei care sunt interesați pot vedea acolo cum are loc campania și alegerile prezidențiale.
Igor Boțan: Este adevărat că autoritățile din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească au ezitat puțin, au așteptat ca Ucraina să-și declare independența. Dar trebuie să înțelegem că circumstanțele au fost foarte, foarte specifice. Atunci, Republica Moldova deja avea conflicte separatiste pe teritoriul său și era amenințată direct de la Moscova. Acest lucru nu s-a întâmplat în cazul Ucrainei.
(…) Dacă ne uităm la sondaje, vedem că există frica de un eventual conflict cu Federația Rusă. Aceste narative sunt alimentate cu dibăcie. Nu știm cum se vor comporta de această dată și cetățenii noștri care votează în străinătate. Eu nu îi numesc aici pe ai noștri diasporă, pentru că diaspora paradigmatice sunt cele armenești, evreiești și grecești. Noi avem migranți, cetățeni care sunt la munci peste hotare sau la studii. Aceștia au votat de regulă pro-european, dar există totuși un trend descendent. Dacă în 2020 pentru candidații pro-europeni votau 85% din cei aflați peste hotare, la prezidențialele de anul trecut deja această cifră a scăzut până la 75-76 la sută. Și acolo Rusia lucrează împotriva Republicii Moldova și vectorului european, sunt abordați liderii comunităților de moldoveni din țările Uniunii Europene.
Articolul complet poate fi citit pe PRESShub.
