AcasăPoliticaPreședinții Comisiilor de Servicii Armate din Congresul SUA se opun deciziei Pentagonului...

Președinții Comisiilor de Servicii Armate din Congresul SUA se opun deciziei Pentagonului de retragere a trupelor americane din România

Doi congresmeni americani cu influență au criticat decizia Departamentului de Război al SUA referitoare la retragerea unor trupe americane din România. Este vorba de senatorul Roger Wicker, republican din Mississippi, președintele Comisiei pentru Servicii Armate a Senatului, și reprezentantul Mike Rogers, republican din Alabama, președintele Comisiei pentru Servicii Armate a Camerei Reprezentanților. Cei doi congresmeni din Partidul Republican (partidului lui Donald Trump) au emis o declarație prin care își exprimă îngrijorarea față de anunțul Pentagonului că va întrerupe rotația brigăzii americane din România, decizie care pare necoordonată și în contradicție directă cu strategia președintelui. Iată declarația completă a celor doi congresmeni republicani:

„Ne opunem ferm deciziei de a nu menține brigada americană rotațională în România și procesului prin care Pentagonul își revizuiește în prezent postura forțelor, proces care ar putea duce la reduceri suplimentare ale trupelor americane din Europa de Est. Pe 19 martie am declarat că nu vom accepta modificări semnificative ale structurii noastre de luptă care sunt făcute fără un proces interinstituțional riguros, fără coordonare cu comandanții de teatre de operații și cu Statul Major Întrunit, și fără colaborare cu Congresul. Din păcate, exact acest lucru pare să fie în curs de desfășurare. Acum două săptămâni, președintele Trump a declarat că Statele Unite nu vor retrage forțele americane din Europa, ci „ar putea doar să le mute puțin”. Președintele are dreptate când spune că postura forțelor americane din Europa trebuie actualizată, pe măsură ce NATO își asumă o parte mai mare din responsabilități și caracterul războiului se schimbă. Însă această actualizare trebuie coordonată pe scară largă, atât în cadrul guvernului american, cât și cu NATO.

România a fost un aliat puternic, făcând investiții majore pentru a găzdui forțele americane și a moderniza infrastructura care le sprijină. România a cheltuit de mulți ani peste 2% din PIB pentru apărare și s-a angajat să atingă pragul de 5% din PIB. Aceste investiții, alături de contribuțiile sale la apărarea estică a NATO și la securitatea Mării Negre, subliniază rolul central al României în securitatea Alianței. În mod notabil, din 2016, România găzduiește un detașament american Aegis Ashore pentru apărare antirachetă, asumându-și riscuri politice, militare și economice semnificative pentru a desfășura sisteme concepute în principal pentru apărarea aliaților NATO, nu a propriului teritoriu. Datorită conducerii președintelui Trump, aliații noștri europeni au fost de acord să își asume niveluri istorice de responsabilitate în apărarea colectivă. Totuși, reînarmarea Europei va dura. Retragerea prematură a forțelor americane de pe flancul estic al NATO, la doar câteva săptămâni după ce drone rusești au încălcat spațiul aerian românesc, subminează descurajarea și riscă să invite o agresiune rusă suplimentară.

Această decizie transmite, de asemenea, un semnal greșit Rusiei, exact în momentul în care președintele Trump exercită presiuni pentru a-l forța pe Vladimir Putin să vină la masa negocierilor pentru a obține o pace durabilă în Ucraina. Președintele are perfectă dreptate: acum este momentul ca America să își demonstreze hotărârea împotriva agresiunii ruse. Din păcate, decizia Pentagonului pare necoordonată și în contradicție directă cu strategia președintelui.

Este îngrijorător faptul că Congresul nu a fost consultat înaintea acestei decizii, mai ales având în vedere sprijinul clar, bipartizan și bicameral pentru o prezență americană solidă în Europa, exprimat în versiunile atât ale Camerei, cât și ale Senatului pentru Legea de Autorizare a Apărării Naționale pentru anul fiscal 2026. Legislația precizează, de asemenea, intenția clară a Congresului ca nicio modificare a posturii americane în Europa să nu fie făcută în absența unui proces complet de revizuire. Cerem clarificări din partea Pentagonului cu privire la modul în care intenționează să atenueze impactul acestei decizii asupra posturii de descurajare și apărare a NATO și dacă a existat o coordonare cu aliații pentru a minimiza aceste consecințe. De asemenea, vom solicita asigurări că, așa cum a afirmat anterior președintele, cele două brigăzi blindate din Polonia vor rămâne pe poziții și că Statele Unite vor continua să mențină o prezență rotațională constantă în Polonia, statele baltice și România.”

RELATED ARTICLES
- Advertisment -

Most Popular

Recent Comments

Krystea Norocel Krysty pe Ape tulburi în Primăria Focșani
Serban Laurentiu Margelus pe Whiskey cu preţ redus vândut de fisc
Camelia Hristea pe Oprea, demisia!
Abonare Vrancea24.ro OK Mai Tarziu