Astăzi, 16 iunie, este data-limită la care demnitarii și funcționarii publici din România trebuie să-și publice declarațiile de avere și interese, conform Legii nr. 176/2010. Este un moment crucial pentru transparența vieții publice, dar și unul umbrit de o recentă decizie a Curții Constituționale (CCR) care riscă să schimbe fundamental modul în care cetățenii pot accesa aceste informații.
Un gest anual de responsabilitate publică
Declarațiile de avere sunt un instrument esențial prin care societatea civilă și presa pot verifica integritatea celor care ocupă funcții publice. Ele oferă o imagine asupra evoluției bunurilor și intereselor deținute de parlamentari, miniștri, primari, judecători sau funcționari din instituții publice. Legea impune ca aceste declarații să fie publice și ușor accesibile pe site-urile instituțiilor respective.
Decizia CCR care schimbă regulile jocului
Pe 7 mai 2024, Curtea Constituțională a României a decis că anumite informații din declarațiile de avere – precum adresele imobilelor deținute sau anumite detalii despre bunuri – trebuie eliminate din forma publică, pentru a proteja viața privată și securitatea persoanelor vizate. Decizia, luată în urma unei sesizări privind presupuse riscuri de securitate, a fost primită cu critici puternice din partea organizațiilor pentru drepturi civile și a jurnaliștilor de investigație. Deși CCR nu a cerut eliminarea integrală a declarațiilor, ci doar anonimizarea unor date sensibile, efectul imediat este restrângerea accesului la informații cheie care pot indica posibile conflicte de interese, îmbogățiri nejustificate sau rețele de influență. În practică, începând chiar cu declarațiile publicate astăzi, unele informații vor fi „blurate”, ceea ce afectează capacitatea publicului de a evalua real nivelul de integritate al aleșilor și funcționarilor.
Între protecția vieții private și dreptul la informare
Decizia CCR vine într-un moment în care încrederea publică în instituții este oricum la un nivel scăzut. Criticii deciziei avertizează că aceasta poate fi folosită ca o barieră în fața investigațiilor legitime, în special în cazurile de corupție sau abuz în serviciu. În schimb, susținătorii măsurii vorbesc despre dreptul la viață privată și protecția familiei, mai ales în cazul funcționarilor cu expunere scăzută.
„Luni, 16 iunie 2025, este data limită până la care persoanele prevăzute la art. 1 din Legea nr. 176/2010, cu modificările și completările ulterioare, pot depune declarațiile de avere și de interese anuale, având în vedere faptul că termenul prevăzut de lege (15 iunie) este o zi nelucrătoare. Persoanele prevăzute de lege au obligația de a completa și depune declarațiile de avere și de interese în format electronic, exclusiv prin intermediul platformei e-DAI, disponibilă pe pagina de Internet a Agenției la adresa https://integritate.eu/edai/.
Reamintim dispozițiile art. 21, alin. (3) din Legea nr. 176/2010, potrivit cărora deponenții completează, depun și transmit declarații de avere și de interese certificate exclusiv cu semnătură electronică calificată, prin sistemul electronic e-DAI, începând cu data de 01 ianuarie 2024. Suplimentar, având în vedere obligația depunerii exclusive a declarațiilor cu semnătură electronică calificată, recomandăm ca, în cazul încetării unei funcții sau demnități publice, acestea să fie depuse în ultima zi de activitate. Această măsură previne eventuale dificultăți legate de valabilitatea semnăturii după încetarea activității. Menționăm faptul că Agenția Națională de Integritate nu mai primește declarații de avere și de interese în format hârtie sau semnate olograf, iar toate declarațiile depuse astfel vor fi considerate a fi nedepuse în conformitate cu prevederile legale. Persoanele prevăzute la art. 1, alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 176/2010 sunt exceptate de la această obligație. Agenția Națională de Integritate pune la dispoziția deponenților Ghidul de completare a declarațiilor de avere și de interese, disponibil pe pagina de internet a Agenției (https://tinyurl.com/4k9pb72b)”, precizează ANI într-un comunicat.
