Războiul din Gaza este un subiect important la nivel european, prin prisma impactului global al crizei, potențialului său de a genera tensiuni chiar între aliați tradiționali, numărului foarte mare de victime și al crizei umanitare, care atrage avertismentele dure și repetate ale organizațiilor internaționale. În acest context, Diana Șoșoacă, din poziția sa de europarlamentar neafiliat, a devenit una din cele mai vocale susținătoare a cauzei palestiene, deși această poziție nu rezonează cu multe din convingerile sale declarate din trecut, iar criticile sale vehemente la adresa Israelului, fac notă disonantă în familia partidelor europene de extremă dreaptă. Am discutat cu experți în antisemitism și propagandă rusă despre cum a ajuns o criză umanitară să fie instrumentalizată în scopuri propagandistice de către Șoșoacă.
Discursul său pro legionar se combină perfect cu antisemitismul. „Nu pot să spun decât trăiască Legiunea și Căpitanul care au fost omorâți de aceeași putere jidănească care a acționat și acum”, spunea Diana Șoșoacă într-un live. Ea a declarat că-și dorește o „Palestina cu capitala în Ierusalimul de Est”, a atacat presupusele crime de război comise de armata israeliană în Gaza și a cerut ridicarea blocadei israeliene, pentru a permite trecerea liberă a ajutorului umanitar spre enclavă.
Nicolae Țibrigan, cercetător la Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I. C. Brătianu” și expert în dezinformare digitală, spune că mesajele Dianei Șoșoacă de susținere pentru Palestina nu trebuie privite „exclusiv prin prisma convingerilor personale, ci ca parte dintr-un pattern comunicațional, în care mesajele sunt calibrate pentru a atinge simultan mai multe audiențe și pentru a fractura coeziunea Occidentului”. „Kremlinul folosește de ani buni conflictul israeliano-palestinian ca temă de polarizare în UE și SUA, știind că acesta activează emoții puternice și diviziuni politice. În fond, e același tipar: inversarea agresor-victimă, delegitimarea instituțiilor internaționale și polarizarea publicului”, mai spune Țibrigan.
Articolul complet poate fi citit pe PRESShub.
