ANCHETĂ Subordonarea justiției vrâncene: de la epoca Oprișan–Mitrea, la era Simion

În ultimii 20 de ani, presa a raportat un tipar recurent în afacerile publice din Vrancea: dosare spectaculoase deschise, nume grele trimise în atenţia anchetatorilor, urmate prea des de amânări, strămutări, achitări sau prescrieri. Fenomenul ridică o întrebare simplă și dureroasă: protejează justiția locală interese politice sau pur și simplu nu reușește să transforme anchetele în condamnări?

De-a lungul anilor, puterea politică din Vrancea a reușit să creeze o rețea de influență care s-a extins adânc în sistemul judiciar. În centrul acestei rețele se află apropiați ai liderilor locali, oameni care au fost instalați în funcții cheie în administrație și care, prin legături personale sau familiale, au ajuns să influențeze zona magistraților – judecători, procurori, grefieri. Politicul a avut grijă ca, prin diverse beneficii mascate în locuințe de serviciu sau angajări ale rudelor magistraților în posturi bine plătite, să-și asigure impunitatea în fața legii. Iată câteva cazuri concrete:

• Daniela Matache – judecătoare, fostă președintă a Judecătoriei Focşani, ulterior şefă a Secției Penale la Tribunalul Vrancea și președintă a Tribunalului Vrancea. Soțul ei este Iulian Matache, fost director în CJ Vrancea, apoi secretar de stat PSD susținut de Oprişan. Soții Matache au primit – prin legături politice – o locuinţă de serviciu, ulterior cumpărată la un preţ considerat foarte mic, ceea ce ridică semne de întrebare privind modul de “recompensare”.

• Măndica Badiu – mătușa liderului AUR George Simion, și soție a deputatului AUR Georgel Badiu – judecătoare, șefa Secției Penale a Tribunalului Vrancea. Aceasta a locuit în același bloc de locuințe de serviciu destinate magistraților, alături de familia Matache și alți judecători, ceea ce arată o rețea de privilegii care leagă puterea locală de sistemul judiciar.

• Dorina Pintilie – fostă judecătoare la Judecătoria Focșani, soția lui Vasile Pintilie. Vasile Pintilie a fost promovat de Oprişan în funcții importante (inclusiv la instituţii de interes judeţean/național) – parte a strategiei de influență politică asupra justiției.

• Mihai Stoian – fost judecător la Tribunalul Vrancea, prezentat în materialele de presă locale și naționale ca “judecătorul de casă al PSD Vrancea”. În articole dedicate i se atribuie decizii favorabile față de politicieni sau instituţii controlate politic, iar rolul său este descris ca parte a mecanismului de protecție a intereselor politice prin justiție.

• Mariana Săndina Croitoru, fost judecător în Vrancea, a primit cheile unui apartament ANL chiar din mâna fostului baron de Vrancea, Oprișan. După cum rezulta din declarația sa de avere din 2004, judecătoarea Mariana Săndina Croitoru era, la data primirii apartamentului ANL, posesoarea unui apartament de 54 mp, cumpărat în anul 2004, în Bucuresti, a unui apartament cu o cameră (garsonieră) în Focșani, pe care o vinde, tot în 2004, cu suma de 40 milioane de lei. De asemenea, ea era și proprietara unui teren intravilan de 342 de metri pătrați, cumpărat în București, în anul 2004, cu o valoare de impozitare de 85.500 de euro. În anul fiscal 2004 Mariana Croitoru a obtinut un venit salarial de 250 milioane de lei, iar sotul sau, preotul Vasile Croitoru, obtine în acelasi an un venit de doar 55 milioane de lei vechi. De asemenea, preotul Croitoru mai primeste în acelasi an si o locuință socială în București, formată dintr-un apartament cu două camere. Cu toate ca avea si are o avere considerabila, printre care si doua case, in campania electorala din 2004 judecătoarea Croitoru mai primeste, chiar din mana lui Oprisan, si cheile unui apartament ANL in Cartierul Tineretului din Focsani. În 2004, preotul Vasile Croitoru, soțul său, este numit de către Oprișan inspector-șef al Inspectoratului pentru Cultură, Culte si Patrimoniu National Vrancea. Funcție din care avea să plece după patru luni, după primul control al Ministerului Culturii, care i-a găsit grave nereguli în activitate. Pentru toate acestea, Vasile Croitoru a fost avansat în funcția de consilier la Patriarhia Română. Ulterior, judecătoarea a renunșat la locuința ANL, după dezvăluirile presei.

 Ce semnalează aceste cazuri

• Există o suprapunere între politică, administraţie şi justiţie – persoane cu funcţii politice sau administrative ajung să aibă membri ai familiei/magistrați favorizați sub aripa lor.

• Atribuirea de locuințe de serviciu (sau alte beneficii) către magistrați care sunt “afiliați” politic – ridică semne de conflict de interese, clientelism și posibilă influență asupra deciziilor judiciare.

• Dosare sensibile – de corupție, administrare, litigii cu interes politic/administrativ – ar putea fi judecate de magistrați “loiali”, ceea ce subminează încrederea în imparțialitatea justiției locale.                                                                                                                                           

Cel mai important dosar de corupție din ultimii 25 de ani, îngropat în termene și strămutări

În 2006, procurorii Direcția Națională Anticorupție (DNA) i-au trimis în judecată pe Marian Oprișan (ex-președinte al Consiliului Județean Vrancea) și alți oficiali din CJ Vrancea, pentru abuz în serviciu, utilizarea creditelor în alte scopuri, fals şi uz de fals. Acuzaţiile vizau cheltuirea – presupus ilegal – a circa 1,9 milioane USD pentru pietruirea unor drumuri comunale, bani viraţi de un minister, dar date unor firme neeligibile. De asemenea, se investigau achiziţia unui corp de clădiri (complexul “Căprioara”) și finanţarea unor unităţi de “protocole” (imobile), cu prejudiciu semnificativ. Dosarul a fost “plimbat” între instanţe: de la Judecătoria Focșani la Tribunalul Vrancea, apoi strămutat la Cluj-Napoca. A durat aproape 9–10 ani, cu zeci de termene. În decembrie 2015, instanţa a decis achitarea definitivă a lui Oprișan şi a celorlalți inculpaţi – inclusiv ridicarea sechestrului asigurator instituit de DNA pe bunurile suspectate. Experte contabile implicate în dosar au fost arestate preventiv la un moment dat sub acuzaţia de fals şi favorizare a infractorilor, după ce DNA susţinea că expertizele ar fi fost “aranjate” pentru a elimina prejudiciul. Concluzie – dosarul cu una dintre cele mai mari acuzaţii anticorupţie din Vrancea – cu fonduri consistente, implicare a CJ, firme apropiate – dar finalizat cu achitare definitivă, ceea ce ridică întrebări serioase despre eficienţa anchetei + presiunea procedurală/strămutări.

• Magistrat transformat în agent electoral

Judecătoarea Măndica Badiu, mătușa liderului AUR George Simion a participat activ la campania electorală a acestuia la alegerile prezidențiale prin laude și cuvinte elogioase. În plus, aceasta a fost, de mai multe ori, membră în Biroul Electoral Județean din Vrancea , inclusiv în cel pentru alegerea Președintelui României din anul 2024. O incompatibilitate pentru ea, ca magistrat, având în vedere că nepotul ei era unul dintre candidați. Mai mult, Inspecția Judiciară și Consiliul Superior al Magistraturii nu au luat nicio măsură împotriva magistratului implicat politic în campania electorală. Două instituții decredibilizate, care au fost folosite în ultimii ani doar pentru a intimida magistrații curajoși și care trebuie reformate din temelii. Consiliul Superior al Magistraturii chiar a delegat-o de mai multe ori pe judecătoarea Măndica Badiu în funcția de președintă a Secției Penale a Tribunalului Vrancea. Judecătoarea nu s-a sfiit să afișeze, pe gardul casei sale din satul Răchitosu, comuna Garoafa, un banner electoral cu AUR, deși magistraților le este interzis acest lucru.

• În februarie 2022, Tribunalul Vrancea – cu președintele Secției penale Măndica Badiu în complet – a achitat doi inculpaţi: pe un om de afaceri local, Mircea Harca (patron farmacie, fost farmacist spital militar) şi pe Liliana Stefan (fostă Sgîrcitu), pentru acuzaţii de trafic de influenţă și cumpărare de influenţă, respectiv instigare la fals intelectual. Motiv: “nu există probe” că fapta a fost săvârșită.

• DIICOT suspectase că Harca ar fi facilitat o intervenție la un director de penitenciar pentru a obţine liberarea condiționată a unui deţinut în schimbul unor sume de bani de la inculpaţi.

• În motivarea deciziei, judecătoarea Badiu a apreciat că probele – declaraţii de martori, documente, rechizitoriu etc. – nu dovedesc vinovăția “dincolo de orice îndoială rezonabilă”.

• Ca urmare: inculpaţii au rămas în libertate; nu s-a dispus confiscare.

Importanță: un caz relativ recent, de natură penală gravă, instrumentat de DIICOT, dar finalizat cu achitare – deşi acuzaţiile implicau potenţial influenţă, trafic de influenţă, fals – pune sub semnul întrebării cum sunt evaluate probele şi cum sunt gestionate dosarele locale complexe.

Sursa clipului electoral

https://www.facebook.com/reel/1189578815698017

Procurorii vrânceni, cu puține excepții, s-au făcut că nu văd cazurile de corupție sesizate în ultimii 25 de ani

În ultimii 25 de ani, presa locală și națională a scris tomuri despre cazuri de presupusă corupție din politica vrânceană. Cu puține excepții – cazul fostului primar din Panciu, Iulian Nica, condamnat și încarcerat pentru corupție, sau cel al fostului primar de la Mărășești, Valerică Chitic, al cărui dosar se tot plimbă prin instanțe, cazurile sesizate de oameni sau de presă nu au fost investigate de procurorii vrânceni. Mai mult, foști prim-procurori ai Parchetului Vrancea au avut legături strânse cu mediul politic. Matrapazlâcurile (contracte sparte pentru a nu se organiza licitații, încredințări directe doar unor membri ai PSD, deplasări cu mașinile instituției în vacanțe în străinătate etc.) din interiorul instituției conduse de fostul baron de Vrancea nu i-au interesat pe procurorii vrânceni. O singură dată, cu ocazia falimentării cu cântec a SC Drumuri și Poduri SA, doi polițiști (Enache Manolache și Petre Pană) din cadrul Serviciului Economic al IPJ Vrancea au pornit o anchetă, însă Oprișan și-a folosit influența pentru a o stopa și pentru a le distruge carierele celor doi polițiști. La fel s-a întâmplat și cu fostul șef al IPJ Vrancea – Viorel Șerbănoiu, mutat „disciplinar” la Botoșani, după ce a început să lase frâu liber ofițerilor din subordine pentru a investiga afacerile baronului. Unul dintre apropiații fostului baron de Vrancea este fostul prim procuror al Parchetului Vrancea, Cristinel Florinel Țîrlea, partener de vânătoare cu mai tiți pesediștii, pensionat la 50 de ani, sub „domnia” căruia nu au existat cazuri de corupție mare în Vrancea (foto).

Unul dintre cele mai mari dosare de contrabandă cu alcool din România, restituit la DIICOT după 12 ani prin instanțe / Omul de afaceri Liviu Jitea, pe cale să scape de acuzații

Decizia radicală care se încadrează în tiparul despre care aminteam este cea din unul dintre cele mai complexe dosare penale de contrabandă cu alcool: după ce a fost acuzat că a produs ilegal, alături de alți inculpați, peste 1,4 milioane de litri de alcool, cu un prejudiciu estimat de peste 8 milioane de euro, omul de afaceri focșănean Liviu Jitea ar putea scăpa de acuzații. Tribunalul Vrancea a dispus vineri, 26 noiembrie 2021, ca procurorii DIICOT să refacă rechizitoriul prin care omul de afaceri Liviu Jitea, alături de alți 18 inculpați, au fost trimiși în judecată în cursul anului 2013. Totodată, instanța a dispus și eliminarea probelor obținute prin interceptări cu mijloace tehnice specifice, decizie care are la bază o excepţie de neconstituţionalitate, admisă de Curtea Constituțională a României, privind o prevedere din Codul de procedură penală, legată de folosirea interceptărilor în procesele penale. În urma acesteia, probele strânse de SRI prin interceptări pe mandate de siguranță națională nu mai pot fi folosite în alte dosare.

• ”Admite cererile şi excepţiile formulate de inculpații Jîtea Mircea Liviu, Milea Raluca, Ionescu Florenţa Mona, Bica Neculai, Tucan Mihai Viorel, Tucan Valentina, Neagu Ciprian, Robu Nicuţa, Georgian Antoaneta Iuliana, Cristea Stoica, Bortoş Alexandru, Taranciuc Decebal Vasile, Datcu Lucian, Panciu Dănuţ, Guţan Marian, Irimia Marian Cătălin, Grăjdeanu Ionuţ Marianov, Antoniu Angi – Toni și S.C. Trust LF Trade S.R.L. Focşani şi în consecință dispune: a. refacerea rechizitoriului nr. 218/D/P/2011 din 28.08.2013 a DIICOT-Serviciul Teritorial Galați în sensul în care acesta urmează să cuprindă: a.1. descrierea şi data săvârșirii fiecărui act material reţinut în sarcina fiecăruia dintre inculpați şi pentru fiecare dintre infracțiunile în formă continuată pentru care a fost trimis în judecată”, se arată în încheierea finală de cameră preliminară din dosarul penal. Procurorii formulaseră mai multe acuzații: inițiere, constituire de grup infracțional organizat, aderare sau sprijinire a unui asemenea grup, instigare la deținerea de produse accizabile în afara unui antrepozit fiscal, instigare la evaziune fiscală cu producerea unui prejudiciu mai mare de 500.000 euro, spălare de bani, furt comis prin deteriorarea, modificarea fără drept sau blocarea funcționării echipamentului de măsurare a consumului de gaze naturale, respectiv furt cu consecințe deosebit de grave comis de mai multe persoane, pe timp de noapte și în concurs de infracțiuni. Anchetatorii spun că Jitea ordonase oamenilor săi de încredere să modifice instalaţia de la fabrica de spirtoase pe care o deține în Focșani, Trust LF Trade, astfel încât mii hectolitri de alcool să ajungă direct în spaţiile de depozitare, fără să fie înregistrați prin contorul fiscal. Procurorii susțin că alcoolul ajungea de fapt la societatea învecinată, Vranlact Focşani, o fabrică de produse lactate, controlată tot de Liviu Jîtea. Aici alcoolul era stocat în butoaie uriaşe, de 1.000 litri, care apoi erau încărcate în autoutilitare cu însemnele fabricii de lapte. Astfel, banalele maşini cu lapte nu erau controlate de inspectorii de la Fisc sau de poliţişti. În cazul transporturilor importante, utilitarele aveau antemergători ce semnalau eventualele controale din trafic.

• Dosarul a trenat și a fost plimbat între instanțe

  Mai întâi, inculpații au scăpat de arestul preventiv, iar apoi interdicțiile judiciare au fost ridicate în anul 2016. Mai mult, inculpații puteau pleca oricând din țară, neavând nici o interdicție în acest sens din partea magistraților. Măsurile asiguratorii impuse de procurorii DIICOT Galați, care păreau ridicole în comparație cu prejudiciul estimat, au fost singurele rămase în vigoare, dar atacate pe rând de inculpați. Încercările de tergiversare a dosarului i-au făcut, apoi, pe avocații inculpaților să recuze pe rând magistratul-judecător. După consumarea capitolului „recuzare”, avocații au trecut la cererile de amânare din cauze de vreme rea sau din lipsa unor expertize. Astfel, s-a ajuns la un bombardament cu cereri pentru expertizarea tehnologică și evaluare a fabricii de alcool din Focșani. Experții antamați de Jitea au avut grijă să tragă de timp, astfel încât s-a ajuns la amendarea unora dintre ei. Așa se face că expertul tehnic Elena Chirilă, care fusese amendată de instanță cu 3.000 de lei, a fost nevoită să atace amenda și să mai obțină o amânare pentru inculpați.

  Avocații lui Jitea au atacat și expertiza realizată de Distrigaz Sud, firmă care constatase că la fabrica de alcool a traficantului fusese umblat la contorul de gaze și „turbina blocată cu un corp metalic.” Liviu Jitea s-a adresat și Curții Constituționale, invocând excepția nulității absolute a interceptărilor telefonice, a înregistrărilor audio-video și a proceselor verbale ale acestora.

  Cereri de recuzare

  Și instanța Tribunalului Galaţi a dispus efectuarea unor expertize, dar multe dintre acestea nu s-au efectuat nici până în ziua de azi. Dosarul este plin și de cereri de recuzare, fiind depuse peste 20 de astfel de solicitări. Majoritatea aparțin avocatului omului de afaceri Liviu Jitea. Toate solicitările au fost respinse, iar la un moment dat, derutat de cursul procesului, şi magistratul care judeca dosarul a formulat o cerere de abţinere, respinsă, de altfel. După 12 ani de procese, omul de afaceri Liviu Jitea și acoliții săi sunt la un pas să scape de acuzații.

Concluzie

În Vrancea, corupția nu dispare din lipsă de dosare, ci din lipsă de voință și independență în sistemul judiciar. Procurorii și judecătorii nu văd sau nu acționează împotriva faptelor de corupție pentru că multe dintre deciziile lor sunt influențate de legături politice, relații de familie sau avantaje materiale primite de la cei aflați la putere. Locuințele de serviciu, promovările și pozițiile strategice oferite unor magistrați apropiați politicului creează un mecanism subtil de protecție reciprocă: cei care ar trebui să fie arbitri imparțiali devin parte a rețelei de interese, iar dosarele incomode se blochează, se amână sau se pierd în hățișul procedural. Rezultatul este un sistem în care justiția locală nu funcționează pentru cetățean, ci pentru protejarea baronilor politici, iar anticorupția rămâne o promisiune mai degrabă simbolică decât reală.