marți, aprilie 30, 2024
AcasăActualitateMiting Cartel Alfa: taxele sociale să rămână la angajator

Miting Cartel Alfa: taxele sociale să rămână la angajator

Confederația Națională Sindicală „Cartel ALFA” desfășoară în această perioadă a serie de acțiuni de protest, la nivel național, având ca revendicări principale:

1. NU transferului taxelor sociale ale angajatorului către angajat;
2. Deblocarea negocierii și încheierii contractelor colective de muncă la toate nivelurile, plecând de la propunerea comună de modificare a Legii 62/2011 a celor 5 confederații sindicale înaintată guvernului.
1. Propunerea guvernului de transfer al taxelor sociale de la angajator la angajat reprezintă un experiment singular și iresponsabil care riscă să ducă la dezintegrarea sistemului național de securitate socială. Acest plan guvernamental a stârnit deja reacții internaționale, deoarece este de natură să submineze “progresele realizate după decenii de campanie pentru justiție socială și solidaritate și pentru drepturile și libertățile cetățenilor europeni” (Gabrielle Bischoff, vicepreședinte Comitetul Economic și Social European)
Plata contribuțiilor sociale exclusiv de către angajat nu este aplicată în nicio țară UE. Dimpotrivă, în cele mai multe țări, cota suportată de angajator este mai mare decât cea plătită de lucrători (media UE este de 23,57% contribuții angajatori, 13,35% contribuții angajat), deoarece companiile au și o răspundere socială.
Transferul întregii responsabilități pentru finanțarea sistemului de securitate socială către angajați “încalcă în mod clar spiritul, textul și jurisprudența a două instrumente europene importante: Codul european de securitate socială și Carta socială europeană revizuită, documente ratificate de România” atrage atenția Confederația Europeană a Sindicatelor. Aceste tratate internaționale, la care România este parte, prevăd că finanțarea sistemelor/prestațiilor de securitate socială trebuie suportate în mod colectiv: cu alte cuvinte, finanțat prin contribuțiile angajatorilor și angajaților și/sau de la bugetul de stat.

2. Deblocarea negocierii și încheierii contractelor colective de muncă la toate nivelurile, plecând de la propunerea comună de modificare a Legii 62/2011 a celor 5 confederații sindicale înaintată guvernului.
Motivele pentru care Legea 62/2011 a dialogului social trebuie modificată de urgență sunt următoarele:

– In 93% din companiile private lucrătorii nu au dreptul să constituie sindicate (deoarece au sub 15 angajați), deși acest drept este garantat de Constituția României și de convenții și tratate internaționale. In aceste companii, sunt agajați un sfert din lucrătorii din mediul privat.
– Din cauza condiționărilor abuzive nu s-a mai putut negocia niciun contract colectiv de muncă la nivel de sector. Dacă în 2010 existau 8 contracte colective de muncă la nivel de sector, acum sunt 0.
– La nivel de companie, în 2016 erau 9366 de contracte colective de muncă active (ceea ce înseamnă că mai puțin de 2% din totalul intreprinderilor aveau un contract colectiv de muncă). Cea mai mare parte dintre aceste contracte colective – peste 85% – sunt semnate de reprezentanții salariaților, de cele mai multe ori desemnați de însuși managementul companiei, astfel încât valoarea prevederilor în beneficiul lucrătorilor în aceste așa-zise negocieri este minimă.
– Numărul lucrătorilor pe salariul minim a crescut exponențial în cei șapte ani (de la 8% în 2011 la peste 30% în prezent), iar migrația forței de muncă a atins cote alarmante, cu un deficit major de forță de muncă calificată.
– Erodarea capacității de negociere a lucrătorilor are drept consecință directă pauperizarea lucrătorilor. Venitul anual disponibil per capita plasează România pe ultimul loc în Europa, la o distanță greu de recuperat în următorii ani: 25,9% față de țările UE 15, dar și 61,1% față de țările UE 8, conform datelor Eurostat, 2015. Mai mult decât atât, avem de departe cea mai mare rată de lucrători săraci înregistrată în EU (19%, în timp ce media EU a acestui indicator este de 9%) care, deși sunt încadrați în muncă și au un venit, nu câștigă suficient pentru a-și asigura condițiile minime de trai. (comunicat Cartel Alfa)


ARTICOLE SIMILARE
spot_img
- Advertisment -
- Advertisment -

Cele mai citite

Miting Cartel Alfa: taxele sociale să rămână la angajator

Confederația Națională Sindicală „Cartel ALFA” desfășoară în această perioadă a serie de acțiuni de protest, la nivel național, având ca revendicări principale:

1. NU transferului taxelor sociale ale angajatorului către angajat;
2. Deblocarea negocierii și încheierii contractelor colective de muncă la toate nivelurile, plecând de la propunerea comună de modificare a Legii 62/2011 a celor 5 confederații sindicale înaintată guvernului.
1. Propunerea guvernului de transfer al taxelor sociale de la angajator la angajat reprezintă un experiment singular și iresponsabil care riscă să ducă la dezintegrarea sistemului național de securitate socială. Acest plan guvernamental a stârnit deja reacții internaționale, deoarece este de natură să submineze “progresele realizate după decenii de campanie pentru justiție socială și solidaritate și pentru drepturile și libertățile cetățenilor europeni” (Gabrielle Bischoff, vicepreședinte Comitetul Economic și Social European)
Plata contribuțiilor sociale exclusiv de către angajat nu este aplicată în nicio țară UE. Dimpotrivă, în cele mai multe țări, cota suportată de angajator este mai mare decât cea plătită de lucrători (media UE este de 23,57% contribuții angajatori, 13,35% contribuții angajat), deoarece companiile au și o răspundere socială.
Transferul întregii responsabilități pentru finanțarea sistemului de securitate socială către angajați “încalcă în mod clar spiritul, textul și jurisprudența a două instrumente europene importante: Codul european de securitate socială și Carta socială europeană revizuită, documente ratificate de România” atrage atenția Confederația Europeană a Sindicatelor. Aceste tratate internaționale, la care România este parte, prevăd că finanțarea sistemelor/prestațiilor de securitate socială trebuie suportate în mod colectiv: cu alte cuvinte, finanțat prin contribuțiile angajatorilor și angajaților și/sau de la bugetul de stat.

2. Deblocarea negocierii și încheierii contractelor colective de muncă la toate nivelurile, plecând de la propunerea comună de modificare a Legii 62/2011 a celor 5 confederații sindicale înaintată guvernului.
Motivele pentru care Legea 62/2011 a dialogului social trebuie modificată de urgență sunt următoarele:

– In 93% din companiile private lucrătorii nu au dreptul să constituie sindicate (deoarece au sub 15 angajați), deși acest drept este garantat de Constituția României și de convenții și tratate internaționale. In aceste companii, sunt agajați un sfert din lucrătorii din mediul privat.
– Din cauza condiționărilor abuzive nu s-a mai putut negocia niciun contract colectiv de muncă la nivel de sector. Dacă în 2010 existau 8 contracte colective de muncă la nivel de sector, acum sunt 0.
– La nivel de companie, în 2016 erau 9366 de contracte colective de muncă active (ceea ce înseamnă că mai puțin de 2% din totalul intreprinderilor aveau un contract colectiv de muncă). Cea mai mare parte dintre aceste contracte colective – peste 85% – sunt semnate de reprezentanții salariaților, de cele mai multe ori desemnați de însuși managementul companiei, astfel încât valoarea prevederilor în beneficiul lucrătorilor în aceste așa-zise negocieri este minimă.
– Numărul lucrătorilor pe salariul minim a crescut exponențial în cei șapte ani (de la 8% în 2011 la peste 30% în prezent), iar migrația forței de muncă a atins cote alarmante, cu un deficit major de forță de muncă calificată.
– Erodarea capacității de negociere a lucrătorilor are drept consecință directă pauperizarea lucrătorilor. Venitul anual disponibil per capita plasează România pe ultimul loc în Europa, la o distanță greu de recuperat în următorii ani: 25,9% față de țările UE 15, dar și 61,1% față de țările UE 8, conform datelor Eurostat, 2015. Mai mult decât atât, avem de departe cea mai mare rată de lucrători săraci înregistrată în EU (19%, în timp ce media EU a acestui indicator este de 9%) care, deși sunt încadrați în muncă și au un venit, nu câștigă suficient pentru a-și asigura condițiile minime de trai. (comunicat Cartel Alfa)

ARTICOLE SIMILARE
- Advertisment -

Cele mai citite

Abonare Vrancea24.ro OK Mai Tarziu