Șeful Guvernului, Ilie Bolojan, susține, vineri după-amiază, o conferință de presă. Prim-ministrul României a abordat mai multe subiecte, legate, în primul rând, de măsuri de ordin fiscal. Ilie Bolojan a vorbit despre impactul primului pachet de măsuri fiscale pentru care Executivul și-a angajat răspunderea în fața Parlamentului. Totodată, premierul a vorbit despre următoarele pachete de măsuri ce vizează reformarea companiilor statului, modificarea indicatorilor de performanță, recuperarea arieratelor, creșterea gradului de încasare a taxelor și impozitelor etc. Iată ce a spus, în principal, premierul Ilie Bolojan:
– Săptămâna aceasta am prezentat în Parlament pachetul fiscal bugetar, este primul pachet care are două direcții importante pentru reducerea deficitului, cea de a crește veniturile și a doua direcție să plafonăm cheltuielile și să le scădem. Aceste măsuri s-au referit exclusiv la componente structurale, în așa fel încât să putem testa atât reacțiile ECOFIN, dar și ale piețelor. Am constatat că avem o reacție pozitivă și ați văzut marți poziția comisarului pe problemele economice. De asemenea, a doua zi am lansat o emisiune de bonduri pentru a ne împrumuta și am văzut o perspectivă îmbunătățită pe care au avut-o piețele. Am reușit să ne împrumutăm la dobânzi mai mici, pentru că marja de risc pentru România este mai scăzută, ceea ce înseamnă economii importante, de peste 200 de milioane de euro în dobânzi, în următorii 14 ani cumulat. De asemenea, agențiile de rating au apreciat acest prim pachet ca un pas important. Îmbunătățirea va depinde de măsurile care vor fi implementate în perioada următoare și cum vor fi puse ele în practică. Trebuie să evităm să revenim la măsuri populiste. Pentru a menține acest trend avem nevoie de stabilitate politică și de punerea în practică a următoarelor pachete de măsuri.
– Un pachet important este reformarea societăților comerciale în care acționar principal este statul. Ce ne propunem? Vom asigura transparența tuturor companiilor de stat, publicând toate datele legate de conduceri și indicatori. Reforma companiilor în care acționar majoritar este statul. Din păcate, o bună parte din aceste active pe care le administrează sunt mult sub potențialul piețelor în care lucrează. Vom modifica indicatorii de performanță. Toate conducerile funcționează pe contracte de management. Unii s-au instalat pentru câțiva ani pe indicatori care sunt formali de multe ori, care nu sunt indicatori specifici legat de industrie. Dacă ți-ai făcut ședințele lunare, dacă ai anumită componentă și dacă bifezi câteva ceva ai bifat cei mai mulți indicatori. Vom modifica legislația pentru a reduce numărul de membri în structuri de conducere și plafonarea indemnizațiilor la un nivel rezonabil.
– Cei care sunt în conducere trebuie să se zbată din greu să atingă indicatorii, pentru că fiecare ban pe care îl pierdem zilnic printr-o proastă administrare înseamnă cumulat miliarde de euro pentru țara noastră. Nu o să fie simplu, pentru că această negociere va putea avea loc dacă oamenii își dau seama că vor fi ridicoli sau va trebui să intrăm într-un război cu ei, dar nu mai putem tolera această situație. Este un grup de lucru care s-a format pentru acest pachet de măsuri, condus de domnul Anastasiu, și din care fac parte ministerele care sunt autorități tutelare pentru principalele companii.
– Mă gândesc, de exemplu la CFR, sau Metrorex: în fiecare an statul român subvenționează cu miliarde de lei aceste companii. CFR Călători din total cifra de afaceri are 80% din subvenții și 20% din venituri proprii. În Europa, subvenționarea este în medie între 30-60%. În Marea Britanie, treburile funcționează fără subvenții. Iar noi suntem în situația cu 80% subvenție, de-abia suntem pe zero. Astfel de lucruri, dacă le vom mai tolera, risipa bugetară va continua. Dacă nu oprim aceste spargeri pe care le avem, vom reveni de unde am plecat.
– O altă componentă importantă: modificarea legislației fiscale și măsuri pentru a ne încasa veniturile. E o direcție importantă: să ne creștem gradul de încasare. Aici sunt niște fenomene care s-au acumulat de ani de zile. Pentru a combate munca la negru trebuie să faci controale serioase. Sunt zone, cum sunt construcțiile, unde se știe, dar trebuie să se facă controale. E nevoie să finalizăm digitalizarea ANAF, e o poveste fără sfârșit. Trebuie să modificăm legislația, și este un grup de lucru sub coordonarea vicepremierului Tanczos Barna. Trebuie să limităm eșalonările, să ne întărim capacitatea de a confisca, avem arierate enorme acumulate, sunt responsabilități importante în structura ANAF.
– A doua direcție importantă: reducerea risipei din sistemul de Sănătate. O componentă importantă de cheltuieli sunt cele pe Sănătate. Nu mă refer la fondurile europene sau bugetele de investiții, mă refer la sumele care intră în sistem prin casa de sănătate. În urmă cu 10 ani, 2014, 2015 ponderea cheltuielilor din veniturile curente ale statului erau 11%, acum au crescut la 14-16%. Asta înseamnă niște sume foarte mari. De exemplu, 2021 – 49 de miliarde, 2022- 54 miliarde, 2023 – 59 de miliarde, 2024-73 miliarde, 2025 – estimat 77 de miliarde. La întâlnirea cu președintele CNAS am fost informat că avem nevoie de cel puțin 10 miliarde ca să putem termina acest an.
