În urma scrisorii deschise adresate de Blocul Național Sindical (BNS), prin care se semnala faptul că politicile fiscal-bugetare sunt promovate fără consultarea partenerilor sociali, Administrația Prezidențială a transmis joi o invitație confederațiilor patronale și sindicale din România la dialog. Este deosebit de îngrijorătoare poziția confederațiilor patronale, care au refuzat să dea curs invitației, preferând să evite o confruntare deschisă cu partenerii sindicali pe teme precum colectarea TVA, combaterea evaziunii fiscale, economia gri și menținerea a aproximativ 1,5 milioane de angajați la nivelul salariului minim pe economie. Astfel, astăzi, 16 iunie 2025, Blocul Național Sindical i-a transmis președintelui României, în cadrul discuțiilor, un material complex, care propune 8 măsuri esențiale pentru un proces sustenabil de reducere a deficitului bugetar. Printre principalele aspecte abordate se numără:
- Abrogarea prevederilor OUG 156/2024, care restricționează sau suspendă negocierile colective și aplicarea contractelor colective de muncă deja semnate de părți, afectând grav dialogul social și drepturile lucrătorilor.
- Elaborarea unei matrice de evaluare instituțională și demararea de urgență a unui audit al instituțiilor publice, în vederea unei corecte dimensionări a resurselor umane. Nu putem accepta reduceri de personal generalizate în sectorul bugetar, în condițiile în care, în ultimii patru ani, angajările s-au concentrat exclusiv în instituțiile cu puternic control politic.
- Punerea în aplicare a jalonului din PNRR privind operaționalizarea Autorității de Monitorizare a Indicatorilor de Performanță ai Întreprinderilor Publice, și oprirea controlului politic în numirea reprezentanților statului în structurile de conducere ale companiilor cu capital de stat.
- Identificarea unui pachet de măsuri care să conducă la reducerea cheltuielilor cu dobânzile plătite de statul român.
- Îmbunătățirea colectării veniturilor fiscale, în special a TVA, prin utilizarea eficientă a personalului din instituțiile cu atribuții de control (poliție, antifraudă, servicii, etc.), în cadrul unor echipe mixte care să acționeze integrat.
- Asigurarea unui tratament fiscal unitar pentru veniturile profesionale ale persoanelor fizice, pentru a descuraja munca la negru și optimizarea fiscală prin înființarea de firme-fantomă.
- Revizuirea sistemului de redevențe pentru exploatarea resurselor naturale concesionate. Se impune o atenție sporită asupra concesionarilor care întârzie nejustificat demararea exploatării.
- Solicitarea organizării unor sesiuni de lucru tematice cu partenerii sociali pe subiecte precum:
- Reorganizarea sectorului public,
- Absorbția fondurilor europene,
- Redimensionarea și eficientizarea aparatului de stat.
Este absolut necesar ca Președintele României și viitorul Executiv să accepte propunerea BNS privind constituirea unor grupuri de lucru tematice, cel puțin în domenii-cheie precum fonduri europene, administrație publică, justiție, fiscalitate și piața muncii. Numai cu sprijinul experților din organizațiile sindicale se pot propune măsuri coerente și eficiente pentru reducerea deficitului bugetar și creșterea gradului de colectare, evitând astfel restructurările brutale și reducerile salariale.
Totodată, BNS și-a exprimat ferm opoziția față de orice diminuare salarială în sectorul bugetar care nu este fundamentată pe o analiză obiectivă și transparentă, precum și față de introducerea unor taxe rudimentare, cum ar fi „taxa pe orice tranzacție bancară”. Dragoș Anastasiu, consilier prezidențial, a declarat că nu mai este timp pentru „microchirurgie”, întrucât finanțatorii României așteaptă măsuri concrete și imediate pentru reducerea deficitului bugetar. Potrivit acestuia, grupul de lucru constituit la nivelul Administrației Prezidențiale s-a concentrat exclusiv pe identificarea unor soluții de diminuare a cheltuielilor publice, urmând ca noul Guvern să adopte, punctual, cele mai eficiente măsuri. Președintele României, Nicușor Dan, a subliniat că responsabilitatea adoptării măsurilor de reducere a deficitului aparține viitorului Executiv, însă a atras atenția că România trebuie să prezinte un plan credibil Comisiei Europene până la data de 30 iunie. (BNS, comunicat de presă)
