sâmbătă, aprilie 20, 2024
AcasăSocietateMare sărbătoare creștină - Botezul Domnului

Mare sărbătoare creștină – Botezul Domnului

Botezul Domnului este cunoscut în popor sub denumirea de Boboteaza. Botezul Mântuitorului în Iordan, de către Sfântul Ioan Botezătorul, poarta și denumirea de „Epifania” sau „Teofania”, termeni care provin din limba greacă și înseamnă „arătare”, „descoperire”.  Atunci când Ioan a acceptat să-L boteze pe Mântuitorul, Hristos S-a descoperit lumii ca Fiu al lui Dumnezeu: cerurile s-au deschis, Duhul Sfânt S-a coborât în chip de porumbel peste El, iar Tatăl a mărturisit: „Acesta este Fiul Meu cel iubit, întru Care am binevoit!” (Matei 3, 17). Sfântul Ioan Gură de Aur spune în acest sens că Hristos „n-a ajuns cunoscut tuturor când S-a născut, ci când S-a botezat”. Prima mențiune despre existența acestei sărbători datează din secolul al II-lea, la Sfântul Clement Alexandrinul. La început, Boboteaza era prăznuită în Răsărit împreună cu Nașterea Domnului, pe data de 6 ianuarie. În Apus nu avem dovezi despre ținerea acestei sărbători înainte de sec. al IV-lea. Din secolul al IV-lea a fost adoptată și de apuseni. Tot atunci au fost despărțite cele două mari sărbători: 25 decembrie a fost data stabilită pentru prăznuirea Nașterii Domnului, iar 6 ianuarie pentru Botezul Domnului. Boboteaza a devenit, cu vremea, încă din secolul al V-lea, în mentalitatea populară, și Sărbătoarea celor trei magi. (sursa: crestinortodox.ro)
În ziua de Bobotează are loc sfinţirea apei, în timpul slujbei de Iordan. După slujba de sfinţire a apei, transformată în agheasmă, fiecare creștin îşi ia apă sfinţită în vasele de lemn sau de sticlă cu care a venit de acasă. Pe drumul de întoarcere ei strigă „Chiraleisa”- pentru belşugul holdelor viitoare, pentru purificarea aerului şi pentru creşterea cât mai mare a cânepii – şi toarnă câte puţină agheasmă în toate fântânile întâlnite în cale. Odată ajunşi acasă, oamenii sfinţesc cu agheasmă șura, grajdul, animalele din grajd, pomii din livadă, casa şi interiorul casei. Acolo unde se poate, preoții sfinţesc apa râurilor sau a mării, aruncând în apă o cruce, care trebuie adusă înapoi. Bărbatul care reuşeşte să scoată crucea din apă va avea noroc tot anul. În unele zone din ţară există obiceiul numit Iordanela: oamenii merg la fântâni şi îşi toarnă apă pe cap, ca să fie sănătoşi tot anul. 

ARTICOLE SIMILARE
spot_img
- Advertisment -

Cele mai citite

Mare sărbătoare creștină – Botezul Domnului

Botezul Domnului este cunoscut în popor sub denumirea de Boboteaza. Botezul Mântuitorului în Iordan, de către Sfântul Ioan Botezătorul, poarta și denumirea de „Epifania” sau „Teofania”, termeni care provin din limba greacă și înseamnă „arătare”, „descoperire”.  Atunci când Ioan a acceptat să-L boteze pe Mântuitorul, Hristos S-a descoperit lumii ca Fiu al lui Dumnezeu: cerurile s-au deschis, Duhul Sfânt S-a coborât în chip de porumbel peste El, iar Tatăl a mărturisit: „Acesta este Fiul Meu cel iubit, întru Care am binevoit!” (Matei 3, 17). Sfântul Ioan Gură de Aur spune în acest sens că Hristos „n-a ajuns cunoscut tuturor când S-a născut, ci când S-a botezat”. Prima mențiune despre existența acestei sărbători datează din secolul al II-lea, la Sfântul Clement Alexandrinul. La început, Boboteaza era prăznuită în Răsărit împreună cu Nașterea Domnului, pe data de 6 ianuarie. În Apus nu avem dovezi despre ținerea acestei sărbători înainte de sec. al IV-lea. Din secolul al IV-lea a fost adoptată și de apuseni. Tot atunci au fost despărțite cele două mari sărbători: 25 decembrie a fost data stabilită pentru prăznuirea Nașterii Domnului, iar 6 ianuarie pentru Botezul Domnului. Boboteaza a devenit, cu vremea, încă din secolul al V-lea, în mentalitatea populară, și Sărbătoarea celor trei magi. (sursa: crestinortodox.ro)
În ziua de Bobotează are loc sfinţirea apei, în timpul slujbei de Iordan. După slujba de sfinţire a apei, transformată în agheasmă, fiecare creștin îşi ia apă sfinţită în vasele de lemn sau de sticlă cu care a venit de acasă. Pe drumul de întoarcere ei strigă „Chiraleisa”- pentru belşugul holdelor viitoare, pentru purificarea aerului şi pentru creşterea cât mai mare a cânepii – şi toarnă câte puţină agheasmă în toate fântânile întâlnite în cale. Odată ajunşi acasă, oamenii sfinţesc cu agheasmă șura, grajdul, animalele din grajd, pomii din livadă, casa şi interiorul casei. Acolo unde se poate, preoții sfinţesc apa râurilor sau a mării, aruncând în apă o cruce, care trebuie adusă înapoi. Bărbatul care reuşeşte să scoată crucea din apă va avea noroc tot anul. În unele zone din ţară există obiceiul numit Iordanela: oamenii merg la fântâni şi îşi toarnă apă pe cap, ca să fie sănătoşi tot anul. 
ARTICOLE SIMILARE
- Advertisment -

Cele mai citite

Abonare Vrancea24.ro OK Mai Tarziu