Județele României au nevoie de echilibrare economică. Avem, în aceeași regiune de dezvoltare, polul sărăciei și campionul la performanță

0

Județul Vrancea a contribuit, anul trecut, cu numai 1,03% la Produsul Intern Brut la nivel național, după cum arată datele Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză (CNSP). Această cifră poziționează Vrancea în topul județelor cu cele mai mici contribuții la PIB. Vrancea reușește să se poziționeze deasupra județului Teleorman, care contribuie cu un procent la PIB, diferența de ”sărăcie” între cele două făcând-o numai 0,3%.

Aceste cifre trebuie să dea de gândit serios celor care conduc de decenii viața administrativă și politică a județului și a municipiului reședință de județ. Datele publicate de CNSP arată că investitorii, în continuare, fug de județul nostru, iar unul dintre motivele pentru care firmele nu aleg Vrancea pentru a deschide o afacere este lipsa infrastructurii, în special cea rutieră. Nu degeaba moldovenii au organizat un miting auto pentru a trage un semnal de alarmă Guvernului PSD-ALDE să scoată din sertare proiectele pentru autostrada Moldova Sud, care să treacă și prin Focșani, și pentru autostrada Moldova Nord, care să lege regiunea noastră de Ardeal.

Surzenia și incompetența de care dau dovadă guvernanții, de la Dragnea, Dăncilă și până la cei locali, Marian Oprișan și Cristi Misăilă, pe care îi văd impasibili și lipsiți de dorința de a scoate Vrancea și Focșaniul din subdezvoltare, vor condamna în continuare județele Moldovei, și pe noi, vrâncenii, la sărăcie.

Raportându-ne la Regiunea de Sud-Est, din care fac parte județele Constanța, Tulcea, Brăila, Buzău, Galați și Vrancea, aceasta a contribuit cu 90,9 miliarde lei la PIB, în 2017, ceea ce înseamnă puțin peste 10 procente din totalul național.

Pe locul I la contribuția la PIB se regăsește Regiunea București-Ilfov, cu 27,3% din PIB, în timp ce pe locul II se află Regiunea Sud Muntenia cu 12%.

În Regiunea de Sud-Est, Vrancea a contribuit cu numai 10% din PIB-ul pe zonă, județul nostru fiind depășit de Constanța cu 43%, Galați cu 16% și Buzău cu 14%.

Din datele oficiale, se poate sesiza o deplasare a performanţelor spre vestul ţării, unde Timiş ocupă prima poziţie, cu o contribuție la PIB-ul național de aproape cinci ori mai mare decât performața județului Vrancea, urmat de Constanţa, județ de care s-a apropiat la mică distanţă şi Clujul. „Lanterna roşie” este Covasna (sub 1%), iar nouă judeţe se situează sub pragul de 1% din PIB, atins în 2017 de Teleorman. Din cele 11 judeţe cu rezultate mai slabe, trei sunt din Moldova.

Analiza CNSP arată contraste intraregionale, cum este raportul dintre Vrancea și Constanța, de 1,03% la 4,58%, de la polul sărăciei la al doilea cel mai performant județ din România, cu un impact chiar mai puternic decât cele dintre regiuni. Contrastele și diferențele de dezvoltare ar trebui atenuate rapid, dacă s-ar aloca fondurile şi pentru echilibrare între judeţele din aceeaşi zonă din România. Avem nevoie de o echilibrare a nivelului de trai al cetățenilor dintr-o regiune, care nu se poate face decât prin investiții în economie.

Deputat Ion Ștefan